Fenomenul care se întâmplă în România, în ultimii 10 ani. De ce nu mai ninge în decembrie
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/Fenomenul-care-se-intampla-in-Romania-in-ultimii-10-ani.-De-ce-nu-mai-ninge-in-decembrie.jpg)
Românii observă de ani buni o schimbare semnificativă în tiparele vremii: iernile par să fie tot mai blânde, iar zăpada din luna decembrie a devenit o raritate. Dacă în trecut Bucureștiul și multe alte orașe ale țării erau acoperite de un strat consistent de omăt chiar înainte de Crăciun, în ultimul deceniu, această tradiție naturală pare să fi dispărut. Specialiștii în meteorologie și climatologie pun acest fenomen pe seama schimbărilor climatice, care influențează direct precipitațiile și temperaturile de iarnă.
Zăpada de altădată a devenit o amintire
În ultimii 10 ani, numărul de zile cu strat de zăpadă în București s-a redus drastic. Dacă în anii ’60 și ’70, media era de peste 50 de zile pe an cu zăpadă, în perioada 2013-2022 această medie a scăzut la doar 29 de zile anual. De exemplu, în 2022, Capitala a avut doar patru zile în care a fost acoperită de zăpadă. Comparativ, în 2018, unul dintre ultimii ani cu ierni mai autentice, stratul de zăpadă s-a menținut mai mult timp, iar în luna martie a nins chiar abundent.
Cea mai recentă ninsoare considerabilă în București a avut loc pe 6 februarie 2020, când stratul de zăpadă a ajuns la 34 de centimetri și a rezistat doar șase zile, topindu-se rapid din cauza temperaturilor crescute. În trecut, iernile erau mult mai severe, iar anul 1954 rămâne de referință, cu un strat record de 109 cm la stația meteo Băneasa.
Lunile decembrie și ianuarie, tot mai calde
Statisticile arată că în luna decembrie a ultimilor ani precipitațiile sub formă de ninsoare sunt extrem de rare. Atunci când ninge, stratul de zăpadă nu se menține mult timp, topindu-se rapid din cauza temperaturilor peste medie. În schimb, ninsorile care mai apar sunt întârziate spre finalul lunii ianuarie sau chiar în martie, așa cum s-a întâmplat în 2018.
În ianuarie 2025, temperaturile au fost cu mult peste normal, atingând valori record de +18,7°C în București, ceea ce în mod obișnuit ar fi specific pentru luna aprilie. De asemenea, în ianuarie 2023, România a înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istorie pentru această lună, cu maxime de peste 20°C în unele regiuni.
Citește și: Cine curăţă de zăpadă locul de parcare închiriat de la primăria din oraş. Amenda de care mulţi nu au habar
Cauzele dispariției zăpezii din decembrie
Experții explică această schimbare printr-o serie de factori legați de încălzirea globală:
- Creșterea temperaturilor medii anuale determină un climat mai blând, chiar și în lunile tradițional reci.
- Schimbările în circulația atmosferică modifică traseul fronturilor de aer rece, reducând frecvența viscolelor severe.
- Creșterea temperaturii apelor oceanelor influențează modelele climatice din întreaga Europă, inclusiv din România.
Citește și: Cine trebuie să cureţe zăpada de pe trotuarul din faţa casei. Amenzile sunt de mii de lei, ce scrie în lege
Meteorologii estimează că, în următorii ani, acest trend se va accentua, iar zăpezile din luna decembrie vor deveni din ce în ce mai rare. În schimb, episoadele de vreme extremă, cu fluctuații bruște de temperatură și precipitații abundente în lunile de primăvară sau toamnă, ar putea deveni mai frecvente.
Dacă în trecut românii se bucurau de ierni autentice cu zăpadă din belșug, astăzi, sărbătorile de iarnă sunt mai degrabă caracterizate de temperaturi primăvăratice. Această tendință s-ar putea accentua, iar generațiile viitoare ar putea privi iernile cu ninsoare ca pe o amintire îndepărtată.