Fără contracte „pe românește” pentru muncitorii asiatici. Guvernul vrea reguli noi prin WorkinRomania, cu obligații pentru agenții și angajatori

România a ajuns, în ultimii ani, să se bazeze tot mai mult pe forță de muncă din afara Uniunii Europene, mai ales în domenii unde deficitul de personal e cronic. Doar că „lanțul” recrutare–aducere–încadrare a rămas, în multe zone, greu de controlat: agenții care funcționează fără reguli clare, muncitori aduși cu promisiuni neclare, contracte pe care nu le înțeleg, angajatori corecți care se trezesc concurați de practici la limita legii. În acest context, Guvernul Bolojan a pus în dezbatere publică un proiect amplu de ordonanță de urgență care rescrie regulile jocului pentru plasarea lucrătorilor non-UE în România.

Important: vorbim despre un proiect aflat în consultare publică. Ca să producă efecte, el trebuie adoptat și publicat în Monitorul Oficial. Până atunci, însă, direcția e limpede: mai mult control, digitalizare, garanții financiare mari pentru intermediari și obligații noi, explicite, pentru angajatori.

Cei patru piloni ai reformei și „filtrul” ocupațiilor deficitare

Proiectul este construit pe patru elemente care se leagă între ele. Primul este lista ocupațiilor deficitare, care ar urma să fie aprobată prin hotărâre de guvern și ar funcționa ca un filtru: cine poate fi adus, pe ce posturi, în ce condiții și chiar ce angajatori pot intra în sistem. În paralel, se păstrează ideea contingentului anual de lucrători străini, dar acesta ar fi corelat cu realitatea din piață, așa cum reiese din lista ocupațiilor deficitare.

Al doilea pilon este platforma WorkinRomania.Gov.ro, descrisă ca un hub unde se înregistrează angajatori, se depun cereri, se păstrează documente, se generează rapoarte și se gestionează inclusiv autorizarea agențiilor. Proiectul mai propune două registre specializate: Registrul angajatorilor străinilor (RAS) și Registrul agențiilor de plasare (RAPS), tocmai pentru trasabilitate și control. Ideea de fond: dacă tot e un fenomen de masă, statul vrea să-l mute într-un sistem unic, urmărit și verificabil.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Guvernul schimbă angajarea străinilor. Depozit uriaș pentru agenții și obligații noi pentru angajatori.

Agențiile de plasare intră la „regim greu”: autorizare, depozit și obligații după ce omul a ajuns la muncă

O schimbare majoră este definirea clară a „agenției de plasare” și faptul că aceasta nu mai e tratată ca un simplu intermediar care „aduce oameni”. În viziunea proiectului, agenția rămâne responsabilă și după plasare: trebuie să monitorizeze, să intervină dacă apar probleme, să raporteze periodic și să asigure o trasabilitate reală a parcursului lucrătorului.

Cea mai disruptivă condiție de intrare pe piață este depozitul financiar cerut pentru autorizare: un prag mare, gândit ca garanție pentru obligațiile legale și pentru costuri care pot apărea în situații de criză (de exemplu, încetarea dreptului de ședere, vulnerabilitate, cheltuieli suportate de autorități, sancțiuni neplătite). În plus, proiectul leagă depozitul de volumul de lucrători plasați și introduce ideea de reîntregire rapidă a garanției dacă ea este executată. Mesajul e dur: cine nu are capacitate financiară și administrativă, riscă să iasă din piață.

În același timp, proiectul reglementează un contract de plasare cu rol clar (inclusiv în limbile relevante) și introduce interdicții privind costurile împinse ilegal către lucrător. Mai mult, agențiile ar avea obligații de „gestionare a eșecului”: dacă relația de muncă se rupe înainte de expirarea permisului, agenția trebuie să încerce relocarea lucrătorului și, dacă nu se găsește soluție, să suporte cheltuieli de îndepărtare. Practic, responsabilitatea nu se termină în ziua în care omul intră pe poarta angajatorului.

Obligații noi pentru angajatori: cont în platformă, salariu în bancă și documente pe înțelesul lucrătorului

Pentru angajatori, proiectul introduce o regulă simplă, dar cu impact mare: nu poți încadra străini fără înregistrare în WorkinRomania și fără să rămâi „în regulă” în platformă. Sunt prevăzute mecanisme de suspendare/anulare a contului, inclusiv în situații în care o proporție relevantă dintre lucrători ajunge fără ședere valabilă într-o perioadă definită, ceea ce obligă angajatorii să fie mult mai atenți la continuitatea legală a raportului de muncă și a șederii.

Apoi vin obligațiile „de viață reală”, cele care, în practică, au generat multe probleme: contracte și documente într-o limbă pe care lucrătorul o înțelege, nu doar în română; instruire SSM într-o limbă înțeleasă; salariile virate în cont bancar; evidențe de timp de muncă și plăți păstrate pe o perioadă mai lungă; reguli mai stricte dacă angajatorul asigură cazare (inclusiv limitarea chiriei reținute la un procent din salariul net) și obligații logistice precum transportul între cazare și locul de muncă. Pe scurt, dispare confortul birocratic de a „bifa” formalități doar pe românește, în timp ce omul semnează fără să înțeleagă.

De ce vine reforma acum și ce ar trebui să urmărească firmele

În nota de fundamentare, guvernul își justifică urgența printr-o idee centrală: utilizarea masivă a forței de muncă non-UE a crescut, dar controlul asupra intermediarilor și asupra fluxului de recrutare a rămas insuficient. Asta produce două efecte simultan: vulnerabilizează lucrătorii (prin abuzuri, comisioane ilegale, informare defectuoasă) și creează distorsiuni pentru angajatorii care încearcă să fie corecți.

Pentru firme, perioada de dezbatere publică e momentul bun să se uite pragmatic la ce ar însemna noul regim: dacă lucrează cu agenții, să verifice din timp ce parteneri ar putea rămâne autorizați; dacă angajează străini direct, să pregătească proceduri pentru documente bilingve, instruiri, evidențe și fluxuri prin platformă. Iar pentru public, miza e dublă: mai puțină zonă gri în recrutare și mai multă protecție reală pentru oameni care vin să muncească legal, nu să navigheze un sistem pe care nu-l înțeleg.