23 dec. 2025 | 16:22

Fanii jocului video Battlefield 6 acuză EA că vinde artă generată cu AI

Gaming
Fanii jocului video Battlefield 6 acuză EA că vinde artă generată cu AI
Stickerul „Winter Warning” și suspiciunea care a aprins comunitatea

Un nou scandal legat de folosirea inteligenței artificiale în jocuri a prins viteză în comunitatea Battlefield 6, după ce jucătorii au observat, în magazinul din joc, un sticker care pare să înfățișeze o armă de tip M4A1 cu două țevi. Imaginea apare într-un pachet cosmetic contra cost, iar imperfecțiunile vizuale au alimentat suspiciunea că ar fi vorba despre un asset generat cu AI și vândut ca produs „premium”.

Controversa vine la scurt timp după o situație similară din zona Call of Duty, unde fanii au ridicat semne de întrebare privind imagini și recompense suspectate că ar fi fost create cu instrumente generative. Pentru o parte a publicului, discuția nu mai este doar despre un singur sticker, ci despre direcția în care marile companii împing producția de conținut: mai rapid, mai ieftin, cu riscul de a livra materiale care arată neglijent.

Totul pornește de la pachetul cosmetic „Windchill”, listat în magazinul Battlefield 6 la prețul de 900 Battlefield Coins. Pachetul include șase elemente, iar unul dintre ele este un player card sticker numit „Winter Warning”. În mod normal, un astfel de obiect cosmetic ar trece drept un detaliu minor, dar aici atenția s-a dus instant pe ceva greu de ignorat: arma din imagine pare să aibă două țevi.

Dincolo de dubla țeavă, jucătorii au indicat și alte probleme de compoziție: poziția mâinii soldatului nu pare corectă, iar alinierea opticii (scope-ului) dă impresia că „nu se leagă” cu restul armei. Într-un spațiu în care comunitățile au devenit extrem de antrenate să identifice artefacte specifice imaginilor generate, aceste nepotriviri sunt văzute ca indicii clasice: forme care nu respectă logica obiectului, detalii care „curg” greșit și elemente tehnice plasate improbabil.

Reacțiile s-au amplificat pe rețele sociale, în special pe Reddit, unde un mesaj critic la adresa companiei a strâns rapid mii de aprecieri. Tonul general a fost că nu e acceptabil să fie vândut conținut perceput ca „low quality”, mai ales într-un joc de buget mare, susținut de microtranzacții și pachete cosmetice care promit polish și atenție la detalii.

Tăcerea EA și contradicția cu declarațiile din trecut ale echipei Battlefield

Până acum, EA nu a oferit o poziție publică clară pe această acuzație punctuală, iar absența unui răspuns oficial a lăsat spațiu pentru interpretări. O parte dintre fani spun că lipsa unei clarificări alimentează impresia că publisherul testează limitele toleranței comunității: cât de mult poate „automatiza” producția de asset-uri fără să piardă încrederea publicului. Alții consideră că e posibil să fie o greșeală de producție sau un asset realizat de oameni, dar care arată pur și simplu prost și a trecut de verificările interne.

Situația e cu atât mai sensibilă cu cât jucătorii au scos la suprafață declarații mai vechi asociate conducerii studiourilor implicate în Battlefield 6. În trecut, reprezentanți ai zonei Battlefield Studios au transmis ideea că jucătorii nu ar urma să vadă în joc conținut „făcut” de generative AI. În același timp, nuanța acestor afirmații a fost importantă: AI-ul generativ ar fi putut fi folosit în faze pregătitoare, pentru explorare vizuală și prototipare, ca să elibereze timp pentru creativitate în etapele finale.

Aici apare ruptura de percepție. Pentru comunitate, un sticker din magazin vândut pe bani reali (direct sau indirect) intră în categoria „produs finit” și, prin urmare, trebuie să respecte standardele de calitate și transparență. Chiar dacă un instrument AI ar fi fost folosit doar ca punct de pornire, responsabilitatea pentru rezultat rămâne, în ochii fanilor, a companiei care îl monetizează.

Contextul mai larg: valul de controverse AI în jocuri și presiunea de a reduce costurile

Acest episod nu este izolat. În ultimii ani, gen AI a devenit unul dintre cele mai tensionate subiecte din industrie, tocmai pentru că atinge mai multe zone sensibile simultan: costuri, ritm de producție, condiții de muncă, drepturi de autor și, foarte pragmatic, calitatea finală. Pentru publisheri, tentația e evidentă: dacă poți produce mai repede variații de artă, iconițe, sticker-e sau „calling cards”, păstrezi pipeline-ul încărcat și ai mai multe obiecte de vândut. Pentru jucători, întrebarea devine: de ce plătești pentru ceva care arată ca un draft?

Comparația cu Call of Duty a fost inevitabilă. Franciza rivală a avut propriile episoade virale, inclusiv pachete și imagini unde „greșelile” au fost atât de evidente încât au devenit meme. În plus, discuția despre transparență a crescut odată cu apariția unor mențiuni explicite pe paginile de magazin ale anumitor jocuri, unde dezvoltatorii indică dacă au folosit sau nu instrumente de AI generativ pentru unele asset-uri. În cazul Battlefield 6, absența unei astfel de mențiuni a fost interpretată de unii ca un minus de claritate, mai ales când apar suspiciuni concrete.

În paralel, tot mai multe proiecte și studiouri au ajuns în mijlocul unor dispute similare: premii retrase, reacții negative la simpla idee că AI-ul generativ ar putea fi folosit pentru artă, dar și promisiuni publice că anumite echipe vor lămuri sau vor limita utilizarea acestor instrumente. Rezultatul este o industrie în care „AI sau nu AI” a devenit parte din evaluarea reputației, nu doar o decizie internă de producție.

În cazul Battlefield 6, miza imediată este una de încredere. Un sticker cu o armă care pare imposibilă din punct de vedere tehnic poate părea o nimica toată, dar într-un ecosistem de microtranzacții, fiecare detaliu transmite un mesaj: fie că pachetul a fost lucrat cu grijă, fie că este încă un item aruncat în magazin ca să umple raftul digital. Dacă EA va clarifica originea imaginii și standardele de control al calității, scandalul se poate stinge rapid. Dacă nu, riscă să devină încă un episod care întărește ideea că „gen AI” e folosit nu ca unealtă discretă, ci ca scurtătură vizibilă.