25 iul. 2025 | 12:26

Facultățile din România cu cea mai mare concurență în 2025. Psihologia, printre primele opțiuni ale viitorilor studenți

Social
Share
Facultățile din România cu cea mai mare concurență în 2025. Psihologia, printre primele opțiuni ale viitorilor studenți
Universitatea din București

Facultățile din România cu cea mai mare concurență în 2025. Anul 2025 a adus o schimbare semnificativă în preferințele educaționale ale tinerilor români. Dacă în trecut facultățile tehnice sau medicina atrăgeau cei mai mulți candidați, în prezent, psihologia a devenit una dintre cele mai căutate direcții de studiu din România. Cu un interes în continuă creștere pentru sănătatea mintală și dezvoltarea personală, tot mai mulți tineri aleg să studieze psihologia, în detrimentul unor specializări considerate până de curând mai „practice” sau mai „bănoase”. Concurența acerbă la admitere reflectă atât schimbările din societate, cât și maturizarea generației actuale de absolvenți de liceu, care par să își aleagă cariera mai conștient, cu un interes crescut pentru impactul social și echilibrul emoțional.

Psihologia, noua vedetă a admiterii: peste 27 de candidați pe loc

În 2025, Facultatea de Psihologie din cadrul Universității din București înregistrează cea mai mare concurență la nivel național.

La specializarea Științe cognitive în limba română, 27,55 candidați concurează pentru un singur loc la buget. Această cifră este mai mare chiar și decât la informatică, un domeniu care domina clasamentele în ultimul deceniu.

Pe ansamblu, specializarea Psihologie atrage 13,8 candidați pe loc, un semn clar că interesul pentru înțelegerea minții umane, consiliere psihologică și sănătate mintală a crescut exponențial.

Viitorii studenți motivează această alegere prin dorința de a-i ajuta pe ceilalți și de a contribui la o societate mai empatică. În plus, mulți recunosc că au beneficiat deja de terapie personală și doresc să își transforme experiențele în cariere care să ofere sprijin celor aflați în suferință.

„Cred că, în sfârșit, se înțelege importanţa psihologiei și cât de importantă este sănătatea mintală. Depresia în rândul tinerilor și anxietatea sunt tot mai prezente. Am fost la psiholog și m-a ajutat enorm. Acum vreau să fac și eu același lucru pentru alții”, a declarat o candidată la admitere.

Alți candidați se orientează către ramuri specializate precum psihologia criminalistică, iar profilul celor care aleg această facultate este tot mai divers. De la absolvenți de liceu la persoane care se reprofilează profesional după ani de muncă în alte domenii, psihologia atrage un public larg.

Examenul de admitere și drumul lung către cariera de psihoterapeut

Admiterea la Facultatea de Psihologie nu este deloc ușoară. Examenul constă într-un test de gândire critică cu 90 de întrebări grilă, conceput pentru a verifica nu doar cunoștințele, ci și capacitatea de analiză și raționament logic a candidaților.

Florinda Golu, prodecan al Facultății de Psihologie din București, a explicat că interesul pentru acest domeniu a crescut nu doar din dorința de cunoaștere de sine, ci și din nevoia socială reală de sprijin emoțional.

„E clar că interesul oamenilor și al societății a crescut atât pe zona descoperirii de sine, cât și pe zona de a-i sprijini pe ceilalți, aflați în dificultate”, a afirmat Golu.

Totuși, obținerea unei diplome de licență în psihologie este doar primul pas. Pentru a deveni psihoterapeut, este necesară o formare profesională de aproximativ patru ani într-o școală de specialitate, pe lângă studiile universitare.

Această formare este complexă, implică ore de practică, supervizare și dezvoltare personală continuă.

Vezi și: Acte necesare admitere facultate 2025. Documentele pe care trebuie să le pregătești la dosar

Alte facultăți cu concurență mare în 2025

Deși psihologia conduce topul admiterii, facultățile de IT și informatică rămân în continuare printre cele mai atractive pentru tineri. Cu o concurență de peste 10 candidați pe loc în unele centre universitare, aceste specializări continuă să atragă prin oportunitățile de carieră și salariile competitive din domeniu.

Facultatea de Drept își păstrează de asemenea poziția în top, atrăgând candidați motivați de ideea de justiție, siguranță profesională și statut social.

De remarcat este și ascensiunea Facultății de Limbi Străine, care câștigă popularitate datorită deschiderii internaționale pe care o oferă și diversității profesiilor posibile după absolvire.

În completare, Facultatea de Sociologie, în special specializarea Resurse Umane, cunoaște o creștere stabilă. Într-o lume din ce în ce mai atentă la echilibrul între viața personală și profesională, companiile investesc mai mult în specialiști HR, iar studenții văd în această facultate o cale sigură spre un job bine plătit.

Un alt domeniu în ascensiune este Jurnalismul, care a cunoscut o creștere semnificativă în acest an. Generațiile tinere sunt atrase de ideea de a face schimbare prin cuvânt scris, podcasturi sau jurnalism de investigație.

De asemenea, Științele Politice, cu specializări în Studii de securitate și Relații internaționale, devin tot mai populare în contextul geopolitic actual. Tinerii sunt interesați să înțeleagă mecanismele puterii și să contribuie la politici publice, diplomație sau ONG-uri internaționale.

Scăderea interesului pentru medicină și domenii tradiționale

Un aspect surprinzător în 2025 este scăderea interesului pentru medicina generală, o alegere care până recent părea de neclintit.

Timpul lung de studii, stresul ridicat, dar și incertitudinile din sistemul sanitar românesc par să fi descurajat o parte a tinerilor care altădată ar fi ales această cale.

În același timp, facultățile de Ecologie și Teologie sunt cele mai puțin căutate anul acesta. Acestea se confruntă cu o criză de relevanță și atractivitate, în lipsa unor trasee profesionale clare și motivante pentru tineri.

Lipsa orientării în carieră, o problemă sistemică

Chiar dacă unii candidați vin cu un plan bine conturat pentru viitorul lor profesional, majoritatea elevilor iau decizii nesigure, având două sau chiar trei opțiuni distincte pentru admitere. Acest fenomen trădează o lipsă cronică de consiliere vocațională în școli.

Marian Preda, rectorul Universității din București, atrage atenția asupra acestei probleme:

„Ar trebui să avem un sistem de orientare școlară, orientare în carieră mult mai bun, în care să li se explice cum arată piața muncii.”

Fără sprijin real din partea școlii sau a consilierilor vocaționali, mulți tineri ajung să aleagă facultăți „la întâmplare” sau influențați de trenduri, fără a avea o viziune clară asupra compatibilității personale cu un anumit domeniu.

O generație în căutare de sens și stabilitate

În 2025, facultățile cu cea mai mare concurență reflectă o schimbare profundă în mentalitatea noii generații. Alegerea psihologiei ca domeniu preferat spune multe despre direcția în care se îndreaptă tinerii: spre autocunoaștere, empatie, sprijin pentru ceilalți și înțelegerea complexității lumii interioare.

Cu toate acestea, provocările persistă – de la lipsa de orientare profesională, la presiunea academică și nevoia unei reforme reale a sistemului educațional. În ciuda acestora, viitorii studenți ai României par mai conștienți, mai maturi și mai determinați să își construiască un viitor în acord cu valorile personale.

Iar dacă 2025 a fost anul psihologiei, viitorul ar putea aduce în prim-plan alte domenii care răspund nu doar cerințelor pieței muncii, ci și nevoii tot mai mari de echilibru, sens și umanitate.