Facebook câștigă miliarde din reclame suspecte: documente interne arată amploarea fraudelor tolerate pe platforme

Meta, compania din spatele Facebook, Instagram și WhatsApp, se află în centrul unei controverse uriașe după ce documente interne consultate de Reuters indică faptul că aproximativ 10% din veniturile pe 2024 ar proveni din reclame pentru escrocherii sau produse interzise. În termeni absoluți, vorbim despre circa 16 miliarde de dolari anual, în contextul în care platformele afișează utilizatorilor, potrivit acelorași documente, până la 15 miliarde de reclame frauduloase pe zi. Dezvăluirile ridică întrebări acute despre responsabilitatea rețelelor sociale, despre protecția consumatorilor și, nu în ultimul rând, despre rolul autorităților în a impune standarde comparabile cu cele din sectorul bancar și financiar.

Compania respinge estimările ca „aproximative” și „excesiv de cuprinzătoare”, susținând că o parte dintre anunțurile incluse în calcule ar fi legitime. Meta afirmă, de asemenea, că în ultimele 18 luni a redus cu 58% sesizările utilizatorilor privind reclamele frauduloase și că, doar în 2025, a eliminat peste 134 de milioane de anunțuri înșelătoare. Cu toate acestea, documentele interne descriu o realitate mult mai nuanțată: toleranță față de conturi suspecte până la o certitudine de fraudă de 95%, „oferte penalizatoare” (tarife mai mari pentru advertiseri suspectați, dar neblocați) și chiar rapoarte interne care clasifică săptămânal „cel mai escroc escroc”, fără ca listele rușinii să ducă automat la închiderea conturilor.

În spatele cifrelor, se conturează imaginea unei companii care a încercat să cuantifice fenomenul, dar a ezitat să aplice măsuri drastice ce i-ar fi redus veniturile. Documentele datează din 2021–2025 și provin din zone-cheie: financiar, inginerie, politici publice și siguranță. Ele descriu o avalanșă de reclame cu „risc ridicat” — de la scheme de investiții și cazinouri online fără licență, până la produse medicale interzise — care scapă de filtre suficient cât să atingă miliarde de afișări zilnice.

Un element-cheie: chiar dacă sistemele interne semnalizează un comportament suspect, blocarea are loc doar când probabilitatea de fraudă trece de 95%. Sub acest prag, compania poate aplica o „penalizare la licitație” — advertiserul suspect plătește mai mult pentru a câștiga afișări — în ideea că astfel i se reduce rentabilitatea. Practic, în loc să închidă ușa, platforma o lasă întredeschisă, crescând prețul biletului de intrare. În paralel, personalizarea reclamelor are un efect pervers: dacă ai dat clic pe o reclamă frauduloasă, este probabil să vezi mai multe, pentru că sistemul deduce că te interesează acel tip de conținut.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Consecințe pentru utilizatori și piață: când „organicul” și reclamele se întâlnesc

Problema nu se reduce la reclamele plătite. Meta numește „organice” fraudele care se propagă fără buget, prin Marketplace, grupuri, profiluri sau mesaje — de la anunțuri false la investiții miraculoase în cripto. Conform unei prezentări interne din decembrie 2024, utilizatorii ar fi expuși zilnic la circa 22 de miliarde de tentative de escrocherie organică, peste care se suprapun cele 15 miliarde de reclame frauduloase. Când un cont e compromis, scenariul se repetă: prietenii au încredere, dau clic, iar pierderile se adună. Există relatări documentate cu victime care au pierdut zeci de mii de dolari, în timp ce raportările către platformă au rămas zile sau săptămâni fără rezolvare.

Impactul economic și reputațional e major. Documentele interne ale Meta arată că platformele sale ar fi implicate în o treime din înșelătoriile reușite din SUA. Autorități din mai multe țări presează compania să facă mai mult; în Marea Britanie, o autoritate a indicat că produsele Meta au fost implicate în 54% din pierderile legate de plăți în 2023, iar în SUA, SEC investighează difuzarea de reclame pentru escrocherii financiare. În același timp, o analiză internă Meta din aprilie 2025 recunoaște ceea ce mulți bănuiam: „Este mai ușor să promovezi escrocherii pe platformele Meta decât pe Google”.

Ce ar trebui făcut: standarde ca în bancar, reguli aplicate, design mai sigur

Expertul în fraude Sandeep Abraham formulează tranșant dilema: dacă reglementatorii nu tolerează ca băncile să profite din fraude, de ce ar tolera același lucru companiilor de tehnologie? Răspunsul, deși incomod, este că publicitatea online a crescut într-un vid de reglementare coerentă, în care platformele își scriu singure regulile și decid arbitrar când să le aplice strict sau lax. Trei direcții par esențiale.

Prima: reguli obligatorii de due diligence asupra advertiserilor, cu verificări de identitate robuste și certificări pentru categorii sensibile (financiar, sănătate, investiții, jocuri de noroc). Pragurile de blocare trebuie coborâte, iar excepțiile pentru „conturi de mare valoare” eliminate. Avertismentele repetate ar trebui să ducă rapid la suspendări, nu la sute de „cartonașe galbene”.

A doua: transparență și audit extern. Platformele ar trebui să publice periodic indicatori standardizați despre volumul reclamelor respinse, timpul până la eliminare, recurența conturilor frauduloase și valoarea veniturilor refuzate din motive de integritate. Un auditor independent ar trebui să verifice cifrele, nu doar comunicatele de PR.

A treia: schimbări de design orientate spre protecția utilizatorilor. Personalizarea care „amplifică” fraudele după primul clic trebuie contrabalansată de frâne algoritmice: limitarea recurenței unor categorii riscante, interdicții temporare de targetare a utilizatorilor care au raportat tentative de fraudă, butoane de raportare mai vizibile și trasee rapide de remediere, inclusiv linii dedicate pentru autorități. În plus, programele de alfabetizare digitală și avertismentele contextuale pot reduce apetitul pentru „oferte prea bune ca să fie adevărate”.

În cele din urmă, problema nu este doar legală sau tehnică, ci una de încredere. Când o platformă ajunge să monetizeze — direct sau indirect — conținutul înșelător, își erodează capitalul social care a făcut-o relevantă. A bloca mai devreme înseamnă a câștiga pe termen lung: utilizatori mai protejați, branduri mai dispuse să investească, autorități mai puțin ostile. În războiul cu fraudele digitale, a încasa o „taxă de penalizare” nu e soluție; a ridica un zid solid între oameni și înșelătorii, da.