Explozie record în spațiu: S-a produs în afara Căii Lactee, dar oamenii de știință „adună roadele”

Cercetătorii au realizat observații detaliate ale nova LMCN 1968-12a, situată în Norul Mare al lui Magellan, o galaxie satelit a Căii Lactee.

Concret, datele confirmă faptul că este una dintre cele mai fierbinți explozii de acest tip înregistrate vreodată.

Ce este o novă recurentă?

Într-un sistem binar, o pitică albă, nucleul rămas al unei stele prăbușite, poate atrage material de la steaua sa însoțitoare, formând un disc de acreție.

Pe măsură ce acest material se acumulează și crește presiunea, are loc o reacție termonucleară care generează o explozie puternică, expulzând materie în spațiu. Spre deosebire de o supernovă, unde steaua este complet distrusă, o novă recurentă poate reapărea periodic.

Meghan Markle, o nouă imagine cu cei doi copii. Cu cine seamană micuții, mulți au fost surprinși când au văzut fotografiile

De ce se lasă casa în timp. Semne că fundația are probleme și ce e de făcut

LMCN 1968-12a a fost descoperită în 1968 și erupe la fiecare patru ani. Ultima explozie, din august 2024, a fost analizată cu ajutorul telescoapelor Magellan Baade și Gemini South, situate în Chile. Aceste observații în infraroșu au oferit informații detaliate despre elementele chimice implicate, scrie Live Science.

O descoperire cu totul neașteptată

Spectrele înregistrate au evidențiat o emisie puternică de siliciu ionizat, de 95 de ori mai strălucitoare decât lumina emisă de Soare în toate lungimile sale de undă. În mod surprinzător, elemente precum sulf, fosfor, calciu și aluminiu, care ar fi trebuit să fie prezente, au lipsit.

Absența cu pricina indică o temperatură extrem de ridicată a gazului expulzat, estimată la 5,4 milioane de grade Fahrenheit (aproximativ 3 milioane de grade Celsius), ceea ce face ca LMCN 1968-12a să fie una dintre cele mai fierbinți nove observate.

Importanța mediului galactic

Explozia violentă este influențată de compoziția chimică a Norului Mare al lui Magellan, care conține mai puține elemente grele decât Calea Lactee.

Practic, acest lucru permite acumularea unui strat mai gros de material pe suprafața piticei albe înainte de aprinderea reacției termonucleare, rezultând o explozie mai intensă.

Astronomii sunt, de altfel, de părere că studierea unor astfel de fenomene în galaxii cu compoziții chimice diferite va îmbunătăți înțelegerea mecanismelor care stau la baza acestor explozii stelare.

Evident, un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire, mai ales atunci când vorbim despre lumea științifică. Cu cât oamenii de știință vor înțelege mai bine modul în care funcționează Universul, cu atât există șanse ca înțelegerea vieții de pe Pământ să fie la cote mai înalte.