Explozia creațiilor muzicale generate de AI: aproape o treime din piesele urcate pe Deezer nu mai sunt făcute de oameni

Într-o industrie muzicală deja tensionată de schimbări rapide și lupte pentru drepturi, o nouă statistică a aprins discuțiile în rândul artiștilor și al consumatorilor: 28% din muzica încărcată pe platforma franceză Deezer este generată integral de inteligență artificială. Fenomenul, aflat în plină expansiune, ridică întrebări esențiale despre viitorul creativității, despre modul în care sunt plătiți artiștii reali și despre cât de copleșitoare poate deveni prezența acestor conținuturi pe platformele de streaming.

Deck-ul publicat recent de Deezer confirmă nu doar un trend în ascensiune, ci o schimbare structurală pentru industria muzicală mondială. Cu 30.000 de melodii generate de AI încărcate în fiecare zi – o creștere de 10% față de primăvară – platforma devine un studiu de caz pentru modul în care tehnologia reconfigurează peisajul cultural.

Deezer a instalat la începutul anului un sistem intern capabil să detecteze automat conținut generat de inteligența artificială. Odată activat, instrumentul a început să eticheteze fiecare piesă creată integral prin AI, oferind pentru prima dată o imagine clară asupra fenomenului.

Rezultatele sunt uluitoare: în februarie, platforma primea 10.000 de astfel de piese pe zi; acum, numărul a ajuns la 30.000. Această explozie reprezintă o creștere de aproape 200% în doar câteva luni.

Vezi și:

Andreea Popescu și Rareș Cojoc au divorțat. Fosta dansatoare a Deliei a vorbit şi despre zvonurile infidelităţii: ”Eram într-un moment de vulnerabilitate”

Moment de panică la „Românii au talent”: un concurent a scăpat în ultima secundă dintr-o cascadorie extremă. Andra: „Mi-e frică”

CEO-ul Deezer, Alexis Lanternier, explică măsura: „AI-ul a ajuns să reprezinte o parte semnificativă din melodiile încărcate. Ne dorim să protejăm artiștii reali și să garantăm transparență pentru utilizatori”. În consecință, piesele generate integral de AI sunt eliminate din recomandările algoritmilor și din playlisturile editoriale. Practic, rămân accesibile, dar nu sunt promovate activ.

Platforma afirmă că doar ea aplică în mod sistematic astfel de etichete, celelalte servicii de streaming fiind mult mai permisive.

Acest nou val de muzică generată automat nu vine doar de la entuziaști, ci și din partea celor care încearcă să exploateze breșe din sistemul de remunerare. Deezer confirmă că majoritatea încărcărilor de acest fel provin din tentative de fraudă, unele orchestrate de „fabrici de conținut” care generează mii de track-uri menite să colecteze venituri din redări.

Vezi și:

Alte zeci de concedieri în rândul specialiștilor IT: compania care preferă să mizeze pe inteligența artificială și susține că așa crește cifra de afaceri

Nu te vei mai putea ascunde atât de ușor în mediul online sub umbrela anonimatului: cum te prinde și te dă de gol inteligența artificială

Criză în industria muzicală: artiștii se tem de pierderea veniturilor și de diluarea creativității

În timp ce companii ca Deezer încearcă să limiteze impactul AI asupra economiei streamingului, artiștii din întreaga lume avertizează că ne aflăm în fața unei crize care ar putea remodela definitiv profesia de muzician. Dacă AI poate produce 30.000 de melodii pe zi, ce mai înseamnă să compui muzică într-o industrie în care algoritmii pot umple playlisturile cu piese ieftine, fără drepturi de autor?

Numeroase personalități – de la Nick Cave la Dua Lipa, Paul McCartney, Elton John, Radiohead sau Robbie Williams – au cerut intervenții legislative urgente pentru protejarea creațiilor umane.

Criticii susțin că:

• muzica generată de AI scade valoarea muncii reale;
• platformele pot fi tentate să favorizeze piese fără costuri de licențiere;
• drepturile de autor sunt amenințate, deoarece multe modele AI au fost antrenate pe lucrări protejate.

O investigație Harper’s Magazine de anul trecut acuza Spotify că introduce melodii produse anonim de AI în playlisturile populare pentru a reduce costurile cu redevențele. Cartea „Mood Machine”, scrisă de jurnalista Liz Pelly, detaliază aceeași practică: artiști „fantomă”, creați digital, care umplu liste întregi de recomandări.

CISAC, organizația globală ce reprezintă compozitori și creatori, estimează că până în 2028 artiștii ar putea pierde 25% din venituri din cauza AI-ului – echivalentul a 4 miliarde de euro.

Un viitor incert: platformele se clatină între inovație și responsabilitate

Fenomenul muzicii generate de AI este deja prea mare pentru a fi ignorat. Deezer încearcă să limiteze impactul negativ prin etichetare și prin excluderea din recomandări. Spotify, în schimb, pare convins că poate integra AI-ul în ecosistemul său fără să afecteze industria, dar reacțiile publice arată că utilizatorii nu apreciază lipsa de transparență.

Întrebarea esențială este ce se întâmplă când volumul pieselor generate artificial depășește drastic producția umană. Cum vor arăta playlisturile, festivalurile, topurile și chiar gusturile muzicale? Cum poate un creator real să concureze cu un algoritm ce produce 100 de melodii într-o oră?

În absența unor reguli clare, streamingul riscă să devină o piață inundată de conținut ieftin, slab calitativ, dar optimizat pentru algoritmi. Iar dacă platformele nu sunt dispuse să introducă standarde ferme, industria muzicală ar putea intra într-o fază în care autenticitatea devine un lux.

În fața acestei avalanșe de conținut artificial, rămâne întrebarea: mai este muzica un act de creație, sau devine doar un produs generat în masă, calibrat pentru consum? Dezbaterea abia începe, iar cifrele Deezer arată cât de repede se transformă realitatea.

Ar trebui să înceapă școala la ora 9.00 în România? Liderul elevilor explică de ce ideea orelor de la 9.00 nu s-ar potrivi în țara noastră EXCLUSIV