Explicația pentru care România a rămas în urmă cu aproape 50 de ani față de Occident

Decalajul de dezvoltare dintre România și țările din Occident nu este doar o problemă contemporană. Rădăcinile acestuia merg adânc în istorie, până în Evul Mediu, deoarece Principatele Române, Moldova și Valahia, s-au format mai târziu decât statele din vestul Europei. În timp ce Occidentul se bucura de o dezvoltare economică, socială și culturală accelerată, România rămânea prinsă într-un context dominat de instabilitate politică și influențe externe care au încetinit progresul.

Un start târziu în Evul Mediu

Principatele Române au început să se organizeze în voievodate independente abia în secolul al XIV-lea, în timp ce în Occident se cristalizaseră deja structuri statale solide. În plus, legislația medievală românească, prost reglementată, a generat o succesiune haotică la tron. Spre deosebire de Occident, unde existau reguli stricte de succesiune, în Moldova și Valahia oricine se revendica „os domnesc” putea emite pretenții la tron, inclusiv fiii nelegitimi, susținuți de diferite facțiuni boierești.

Aceste lupte interne pentru putere au provocat instabilitate politică cronică. Pretendenții la tron recurgeau frecvent la ajutorul străinilor, închinându-se otomanilor, ungurilor sau polonezilor pentru a-și atinge scopurile. Această instabilitate a menținut Principatele într-un stadiu agrar, cu o viață urbană slab dezvoltată, în timp ce statele occidentale înfloreau pe plan economic și cultural.

„O mare parte din forţele vii ale neamului nostru s-au irosit în luptele nenorocite pentru domnie: aceste lupte ne-au făcut mai mult rău decât toţi duşmanii externi laolaltă”, sublinia istoricul Constantin C. Giurescu, punând în evidență impactul negativ al acestor conflicte.

Citește și: Cât de bogați erau dacii, strămoșii noștri: Aurul care a modernizat Roma, în timp ce ei trăiau modest în sărăcie

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Controlul otoman și frânarea dezvoltării

Situația s-a agravat odată cu intensificarea controlului otoman. Începând cu secolul al XVII-lea, Imperiul Otoman a transformat Moldova și Valahia în teritorii vasale, impunând monopoluri economice stricte. Comerțul era sufocat, iar negustorii români erau forțați să vândă mărfuri la prețuri preferențiale către piața otomană.

Keith Hitchins, în „Scurtă istorie a României”, explică: „Preţurile pentru aceste bunuri şi aşadar răsplata ţăranilor, care erau producătorii acestor bogăţii, erau mai mici decât ceea ce ar fi obţinut pe piaţa internaţională.” Acest sistem a împiedicat dezvoltarea unei clase de mijloc românești, esențială pentru progresul economic și social, menținând societatea într-o polarizare profundă între boierimea conservatoare și țărănimea săracă.

De asemenea, domnitorii numiți de otomani plăteau sume exorbitante pentru a obține tronul și recuperau aceste cheltuieli prin taxe împovărătoare, ceea ce a dus la ruinarea economiei locale și la sărăcirea populației.

Citește și: Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Moștenirea ascunsă în sute de cuvinte din română

Boierimea conservatoare, un obstacol în calea modernizării

În secolul al XVIII-lea, odată cu instalarea domnitorilor fanarioți, controlul otoman a devenit și mai opresiv. În această perioadă, boierimea românească a dezvoltat o reputație de imoralitate și lăcomie. Generalul rus Langeron, prezent în Principate, observa: „Boierii din Țara Românească sunt vestiți, chiar printre fanarioți, pentru imoralitatea, lăcomia ca și aplecarea lor spre intrigă.”

În timp ce Europa pășea în plină eră industrială și adopta valorile iluministe, Principatele Române rămâneau ancorate într-un sistem social medieval, dominat de boieri conservatori și o țărănime tot mai asuprită.

Schimbarea a venit abia în secolul al XIX-lea, odată cu apariția unei generații de tineri boieri și intelectuali școliți în Occident. Aceștia au adus înapoi ideile progresiste descoperite în capitalele europene și au început să lupte împotriva mentalităților conservatoare.

Citește și: Populații misterioase din Antichitate: Cine erau agatârșii și bastarnii, legătura lor cu dacii

„Acești tineri boieri ajunși în capitalele occidentale, descoperă diferențele enorme dintre realitățile românești și cele vestice, de dezvoltare economică, socială, educațională, de infrastructură. Și practic la noi, momentul 1830-1850, este momentul de ruptură”, explică istoricul Iulian Nechifor, potrivit Adevărul.

Ei sunt cei care au făcut Revoluția de la 1848, au susținut Unirea Principatelor și au adus pe tron un prinț străin, Carol I, deschizând drumul către independență și modernitate. Această generație a fost esențială în scoaterea României din Evul Mediu și reducerea decalajului față de Occident.

Deși decalajul de dezvoltare dintre România și Occident a început să se reducă în secolul al XIX-lea, el încă persistă, având rădăcini adânci în istorie. Instabilitatea politică, controlul otoman și lipsa unei clase de mijloc puternice au frânat progresul, menținând România într-un stadiu de subdezvoltare timp de secole.