Explicația bacteriilor periculoase de la bordul Stației Spațiale Internaționale: NASA testează comportamentul microbilor în gravitație zero

O nouă misiune NASA către Stația Spațială Internațională (ISS) a dus în spațiu nu doar patru astronauți, ci șig

Scopul nu este unul de tip science-fiction, ci profund științific: cercetătorii vor să afle cum se comportă microorganismele patogene în condițiile extreme ale spațiului. Rezultatele experimentului ar putea contribui atât la protejarea sănătății astronauților, cât și la combaterea infecțiilor rezistente la antibiotice pe Pământ.

Acest demers aparține unei colaborări internaționale între Sheba Medical Center din Israel și compania americană Space Tango. Bacteriile incluse în experiment sunt printre cele mai cunoscute pentru riscurile asupra sănătății umane: Escherichia coli (E. coli), agentul cauzator al febrei tifoide și bacteria responsabilă de infecția Salmonella.

După sosirea pe ISS, bacteriile vor fi cultivate într-un laborator spațial special, în paralel cu culturi identice dezvoltate simultan în condiții terestre. Obiectivul este de a compara modul în care gravitația zero influențează comportamentul microbilor, inclusiv rata de multiplicare, expresia genetică și rezistența la antibiotice.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Cercetătorii de la Sheba Medical Center au mai efectuat în trecut experimente similare, dar în condiții simulate de microgravitație. Acestea au indicat o capacitate redusă a bacteriilor de a dezvolta rezistență la antibiotice. Însă testul actual este primul de acest tip desfășurat efectiv pe orbita Pământului.

„Acest experiment ne va permite, pentru prima dată, să cartografiem sistematic și molecular modul în care profilul de expresie genetică al mai multor bacterii patogene se modifică în spațiu”, a declarat dr. Ohad Gal-Mor, directorul laboratorului de boli infecțioase din cadrul Sheba.

Un interes major al acestei cercetări este legat de sănătatea astronauților. În timpul misiunilor spațiale, aceștia sunt mai vulnerabili la infecții, din cauza stresului, radiațiilor cosmice și modificărilor fiziologice cauzate de lipsa gravitației. Într-un mediu în care accesul la intervenții medicale este extrem de limitat, înțelegerea modului în care bacteriile se comportă poate fi esențială pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

O luptă științifică împotriva supermicrobilor

Dincolo de aplicațiile spațiale, experimentul are implicații importante pentru medicina de pe Pământ. În contextul apariției bacteriilor multirezistente la antibiotice — așa-numiții „supermicrobi” — cercetarea ar putea oferi indicii valoroase despre slăbiciunile acestor organisme în condiții extreme.

Dacă bacteriile devin mai puțin agresive în microgravitație sau își pierd o parte din capacitatea de a dezvolta rezistență, aceste date ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi tratamente sau metode de combatere a infecțiilor. Mai mult, înțelegerea mecanismelor prin care expresia genelor bacteriene se schimbă în spațiu ar putea deschide noi căi pentru intervenții terapeutice țintite.

Deși acest studiu este de ultimă generație, el nu este un demers singular. În 2017, cercetători de la University of Houston au investigat în laborator creșterea bacteriei E. coli în condiții simulate de spațiu. Mai recent, NASA a derulat un proiect în care astronauții au prelevat probe din interiorul ISS pentru a detecta prezența bacteriilor rezistente la antibiotice.

Un pas înainte în înțelegerea vieții microscopice în spațiu

Pe măsură ce misiunile spațiale devin mai lungi și mai complexe — cu scopuri precum întoarcerea pe Lună sau colonizarea planetei Marte — înțelegerea interacțiunii dintre microbi și organismul uman în afara Terrei devine tot mai importantă. Bacteriile nu pot fi eliminate complet din ecosistemul uman, iar în spațiu, riscurile devin amplificate.

Rezultatele acestei cercetări vor fi analizate în laborator după întoarcerea mostrelor pe Pământ, oferind o imagine comparativă între bacteriile „spațiale” și cele crescute în medii normale. În funcție de concluzii, ar putea fi luate măsuri viitoare pentru a adapta tratamentele antibacteriene în funcție de condițiile de mediu sau chiar pentru a crea medii controlate care slăbesc capacitatea bacteriilor de a se apăra.

În final, experimentul de la bordul ISS marchează un nou capitol în știința infecțiilor și în medicina spațială. El arată că cercetarea fundamentală, chiar și atunci când implică bacterii periculoase, este esențială pentru progresul științific și siguranța viitoarelor generații de exploratori spațiali — dar și a celor rămași pe Pământ.