Evaziunea fiscală de 18 milioane de euro ”ajutată” de doi inspectori ANAF. Cum a funcționat schema de îmbogățire rapidă
O nouă anchetă DNA scoate la iveală o rețea de evaziune fiscală care ar fi produs un prejudiciu de aproape 18 milioane de euro. Centrul operațiunilor: județul Botoșani, unde o firmă de leasing auto ar fi folosit tranzacții fictive pentru a evita plata TVA-ului.
Cazul devine și mai grav prin implicarea unor funcționari publici. Surse judiciare indică faptul că doi inspectori ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) sunt cercetați pentru că ar fi oferit sprijin companiilor vizate, în loc să depisteze neregulile.
Cum funcționa schema de fraudare
Potrivit informațiilor preliminare, firma de leasing auto și partenerii săi ar fi declarat tranzacții comerciale care nu reflectau realitatea, cu scopul de a evita plata TVA. Diferențele dintre operațiunile declarate și cele efective au generat un gol uriaș în bugetul statului, evaluat de anchetatori la aproximativ 18 milioane de euro.
Mecanismul presupunea interpunerea unor firme asociate și folosirea unor documente contabile care mascau valoarea reală a tranzacțiilor. Inspectorii ANAF cercetați ar fi avut rolul de a închide ochii sau chiar de a facilita procesul, permițând astfel ca schema să funcționeze ani la rând.
Rolul inspectorilor ANAF
Deocamdată, ancheta nu a făcut publice detalii precise privind modul în care cei doi funcționari ar fi acționat, dar surse judiciare confirmă că sunt suspectați de complicitate. Dacă acuzațiile se confirmă, acest caz devine un nou exemplu de corupție instituțională, unde cei chemați să aplice legea ar fi devenit parte din încălcarea ei.
În paralel, DNA colaborează cu Direcția Generală Antifraudă și cu alte structuri de investigare economică pentru a reconstitui exact traseul banilor și al documentelor.
Impactul asupra economiei și ce urmează
Prejudiciul de 18 milioane de euro nu reprezintă doar o sumă contabilă, ci bani lipsă din bugetul de stat, care ar fi putut finanța infrastructură, servicii publice sau programe sociale.
Ancheta este încă în desfășurare. Până acum, nu au fost dispuse rețineri, dar perchezițiile au vizat atât sediile firmelor implicate, cât și domiciliile suspecților. Procurorii verifică rolul fiecărei persoane și posibile legături cu rețeaua de companii care a orchestrat frauda.
Autoritățile subliniază că toți cei vizați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței. Totuși, dosarul de la Botoșani arată încă o dată vulnerabilitățile sistemului fiscal și riscurile generate atunci când funcționarii publici aleg să fie parte a problemei, nu a soluției.