Adevărul de pe Facebook și Instagram, subiect de dezbatere la nivelul European. Cum ne vom apăra împotriva știrilor false, conform Guardian
Meta, compania-mamă a platformelor Facebook și Instagram, a provocat o undă de șoc în mediul digital global prin decizia de a renunța la colaborarea cu organizațiile terțe de verificare a informațiilor în Statele Unite. Înlocuirea acestui sistem cu modelul de notițe comunitare, similar celui folosit de platforma X (fosta Twitter), ridică întrebări serioase despre viitorul combaterii dezinformării, mai ales în Uniunea Europeană, unde reglementările sunt mult mai stricte, scrie The Guardian.
Impactul deciziei Meta asupra luptei globale împotriva dezinformării
Decizia Meta de a elimina verificarea informațiilor prin terți a fost percepută de mulți specialiști drept o mișcare politică menită să câștige favoruri în fața administrației Trump. În timp ce Meta susține că această schimbare are rolul de a promova libertatea de exprimare și de a reduce percepțiile de cenzură, criticii avertizează că lipsa verificărilor independente deschide larg ușa dezinformării.
Programul de fact-checking al Meta, lansat rapid după alegerile prezidențiale din SUA din 2016, a devenit cea mai importantă sursă de finanțare pentru organizațiile de verificare a informațiilor din întreaga lume. Cu o prezență în 130 de țări și investiții de peste 100 de milioane de dolari din 2016 până în prezent, acest program a jucat un rol esențial în combaterea știrilor false. O retragere completă a Meta din acest domeniu ar putea avea consecințe dezastruoase pentru multe organizații non-profit și academice care depind de aceste fonduri.
Uniunea Europeană, în fața unui test al reglementărilor digitale
Uniunea Europeană s-a impus ca lider global în reglementarea platformelor digitale, prin adoptarea Digital Services Act (DSA), care obligă giganții tehnologici să colaboreze cu fact-checkeri și cercetători pentru a combate dezinformarea. Totuși, decizia Meta vine într-un moment în care acest cadru legislativ este încă în curs de implementare, punând la încercare eficiența sa.
Conform DSA, orice platformă majoră trebuie să efectueze o evaluare a riscurilor și să informeze Comisia Europeană înainte de a întrerupe colaborarea cu organizațiile de verificare a informațiilor. Până în prezent, Meta nu a anunțat planuri imediate de a opri verificarea informațiilor în Europa, dar lipsa clarității ridică semne de întrebare. Această situație reprezintă un test important pentru Uniunea Europeană în aplicarea strictă a legislației sale.
Experții atrag atenția că formularea ambiguă a DSA ar putea fi exploatată de companii americane, reticente în a combate activ dezinformarea. O reacție fermă și clară a Bruxelles-ului ar putea nu doar să protejeze integritatea informațiilor în Europa, ci și să seteze un precedent global în lupta împotriva știrilor false.
Consecințele globale ale retragerii Meta
Dacă Meta își va extinde această politică și în afara SUA, impactul asupra comunității globale de fact-checking ar putea fi devastator. Aproximativ 40% dintre organizațiile implicate în programul Meta sunt entități comerciale care depind în totalitate de finanțarea oferită de companie. Dispariția acestui sprijin financiar ar putea duce la închiderea a aproximativ o treime dintre partenerii Meta din întreaga lume.
Organizațiile non-profit și cele academice, de la Brazilia la Bosnia și Bangladesh, care folosesc fondurile Meta pentru a combate dezinformarea și pentru a susține programe de educație media, riscă să își reducă semnificativ activitatea sau chiar să își înceteze existența. Aceste inițiative joacă un rol esențial în protejarea democrației și în educarea publicului privind dezinformarea online.
Viitorul incert al informațiilor corecte online
În acest context, Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că poate impune respectarea regulilor și să protejeze accesul cetățenilor la informații corecte și verificate. Răspunsul Bruxelles-ului la această provocare va avea implicații nu doar pentru Europa, ci și pentru modul în care platformele digitale gestionează dezinformarea la nivel global.
Rămâne de văzut dacă Uniunea Europeană va reuși să își impună autoritatea asupra Meta și să prevină răspândirea necontrolată a dezinformării, într-un moment în care adevărul online pare mai fragil ca niciodată.