Europa pregătește riposta împotriva giganților tech și băncilor americane în războiul tarifelor lui Trump

Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai complexe provocări comerciale din ultimii ani, pe măsură ce administrația Donald Trump anunță impunerea de „tarife reciproce” asupra tuturor partenerilor săi comerciali. Această escaladare, denumită de președintele american „Liberation Day”, marchează un nou capitol al războiului comercial declanșat inițial împotriva Canadei, Mexicului și Chinei, imediat după învestirea sa. Dacă până acum conflictul s-a purtat mai ales pe teritoriul bunurilor, țintind importurile de oțel, aluminiu sau automobile, recentele declarații de la Casa Albă indică extinderea taxelor și asupra segmentului serviciilor, acolo unde giganții financiari și tehnologici americani dețin o pondere considerabilă, scrie Politico.

Bruxelles-ul a respectat până acum regulile clasice ale războiului comercial: a răspuns măsurilor americane prin tarife echivalente asupra unor branduri emblematice, precum motocicletele Harley-Davidson ori whiskey-ul bourbon. Totuși, amenințările actuale ale Washingtonului, care consideră că reglementările digitale și barierele non-tarifare europene îi prejudiciază companiile, obligă Uniunea Europeană să treacă la o etapă superioară. „Vom aborda aceste negocieri dintr-o poziție de forță”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, subliniind că toate instrumentele disponibile sunt pe masă.

Noul front al războiului comercial

Înainte ca Trump să instituie tarifele universale, tensiunile dintre Bruxelles și Washington au vizat bunuri tradiționale precum metalele și automobilele. Europa a combătut loviturile anterioare printr-o abordare de tip „blow for blow”, răspunzând cu taxe similare la fiecare nou set de măsuri americane. Această metodă a funcționat până acum, însă noile planuri ale administrației Trump, care vizează în special serviciile, au capacitatea de a schimba regulile jocului. Uniunea Europeană este o mare exportatoare de produse finite (autoturisme, produse farmaceutice, echipamente industriale), dar este în egală măsură și un importator de servicii americane, fie că este vorba de sectorul financiar, de consultanță sau de servicii digitale.

Oficialii europeni și-au îndreptat atenția către vulnerabilitățile pe care SUA le pot avea în domeniul serviciilor. În această categorie intră bănci de calibru precum J.P. Morgan sau Bank of America, dar și companii de tehnologie de talie mondială, precum Amazon (cel mai mare retailer online din lume), Google (liderul global al căutărilor pe internet) sau X, rețeaua socială deținută de Elon Musk. Bruxelles-ul consideră că, dacă Washingtonul își intensifică presiunile, ar putea impune măsuri precum taxe pe tranzacțiile financiare, restricții la acordarea licențelor în sectorul bancar ori chiar impunerea unor reguli fiscale mai stricte pentru marile platforme digitale.

Un artist îndrăgit al României, lăsat uitării. A ajuns să cânte pe strada pentru a avea ce mânca

Câte ouă se pun în cozonacii moldoveneşti cu aluat opărit? Este secretul reţetei tradiţionale

Instrumentele de presiune și riscurile escaladării

În vederea contracarării planurilor americane, Comisia Europeană analizează posibilitatea de a recurge la instrumentele de reglementare deja existente: Digital Markets Act, destinat să limiteze abuzurile de putere ale giganților tech, ori Instrumentul Internațional de Achiziții Publice, care ar putea bloca accesul companiilor americane la contracte finanțate din fonduri publice europene. Mai mult, Bruxelles-ul nu exclude ideea de a lovi companiile americane prin impunerea unor taxe digitale suplimentare, limitând sursele lor majore de profit pe piața UE.

Există totuși îngrijorări că un pas prea agresiv ar putea alimenta și mai mult reacția Washingtonului. Analiștii subliniază că economia globală este puternic interconectată și că orice măsură radicală ar putea afecta companiile de pe ambele maluri ale Atlanticului. În acest sens, reprezentanții mediului de afaceri din Europa avertizează că instituirea unor taxe pe servicii ar putea determina un efect de domino, prin care americanii să răspundă cu noi restricții, inclusiv asupra exporturilor europene de produse high-tech sau farmaceutice.

Totodată, rămâne în discuție „bazooka” legislativă a UE: Instrumentul Anti-Coerciție. Acesta oferă Comisiei Europene posibilitatea de a reacționa pe scară largă, printr-un set de contramăsuri care pot merge de la restrângerea drepturilor de proprietate intelectuală pentru companiile americane, până la interzicerea lor în blocul comunitar. Pentru a utiliza această armă de ultimă instanță, însă, e nevoie de un consens puternic la nivelul statelor membre, iar mulți diplomați europeni ezită să recurgă la o escaladare necontrolată a conflictului.

Echilibrul între negociere și fermitate

În pofida determinării de a se apăra, Bruxelles-ul speră încă să păstreze canalele de dialog cu Washingtonul. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, și-a exprimat dorința de a stabili un „term sheet” cu partea americană, pentru a structura potențialele negocieri privind reducerea reciprocă a taxelor și pentru a se evita agravarea disputei. Printre scenariile discutate se numără investiții europene mai consistente în sectorul american al apărării sau facilități pentru importul de gaze naturale lichefiate din SUA.

Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă administrația Trump este dispusă să dea înapoi de la obiectivul său declarat de a reechilibra balanța comercială prin impunerea de tarife. Uniunea Europeană insistă asupra faptului că relațiile transatlantice sunt mult mai complexe decât simpla statistică a deficitului sau surplusului comercial și subliniază importanța menținerii unor legături economice stabile și diversificate.

Pe măsură ce „Liberation Day” se apropie, Europa se vede nevoită să-și apere interesele economice prin măsuri concrete, dar și să țină cont de consecințele pe termen lung ale unui conflict amplificat. În contextul în care ambele părți dețin „arme” economice puternice, mingea rămâne în terenul diplomației. Dacă negocierile nu vor duce la un compromis, Bruxelles-ul pare pregătit să pună în practică strategii avansate pentru a-și proteja companiile și piețele, chiar cu riscul de a inflama și mai mult relațiile cu Statele Unite.