Era „statului înșelătoriei”: cum a devenit sud-estul Asiei centrul unui imperiu global al fraudelor
Un fenomen fără precedent prinde contur în sud-estul Asiei, acolo unde rețelele de escrocherie online au scăpat complet de sub control și au ajuns să modeleze economii, să influențeze decizii politice și chiar să se infiltreze în structurile statului. Specialiștii vorbesc astăzi despre apariția unui „scam state” – un stat al înșelătoriei – după modelul „narco-statului”, în care o industrie ilegală devine atât de profitabilă și răspândită, încât începe să conducă din umbră instituțiile oficiale.
Cazul spectaculos al distrugerii parcului KK din Myanmar – un complex uriaș unde zeci de mii de persoane erau forțate să opereze escrocherii la nivel global – arată doar vârful icebergului. Chiar dacă armata birmană s-a grăbit să anunțe „eliminarea” centrului, realitatea este că operatorii săi fuseseră deja avertizați și fugiseră în alte locații. Mii de oameni traficați au dispărut fără urmă, iar operațiunile de acest tip continuă nestingherite în regiune.
În mai puțin de zece ani, escrocheriile online au evoluat de la emailuri naive și povești cu „prinți nigerieni” la un sistem industrializat, susținut de tehnologii avansate și infrastructuri impresionante. Cercetătorii, citați de The Guardian, estimează că industria globală a înșelătoriilor cibernetice se ridică la cel puțin 70 de miliarde de dolari anual, iar alte estimări o plasează în zona sutelor de miliarde – comparabilă cu traficul internațional de droguri.
La baza fenomenului se află escrocheriile de tip pig butchering, în care victimele sunt „hrănite” cu atenție prin conversații online, până când sunt convinse să investească în scheme false, adesea pe platforme ce imită burse reale. Inteligența artificială creează mesaje convingătoare, traduce automat conversațiile și generează fotografii sau videouri deepfake pentru a induce în eroare.
Majoritatea victimelor pierd zeci sau sute de mii de dolari. Un sondaj recent arată că pierderea medie este de aproximativ 155.000 de dolari, iar mulți ajung să își piardă mai mult de jumătate din economii.
Aceste profituri uriașe au alimentat creșterea explozivă a centrelor de scam operate de rețele criminale transnaționale, în special legate de grupuri chineze, care au găsit teren fertil în Myanmar, Laos, Cambodgia și Filipine. În 2024, numai operațiunile din zona Mekong au generat aproximativ 44 de miliarde de dolari – aproape 40% din economia formală combinată a regiunii.
De ce statele din sud-estul Asiei permit formarea „scam state”-ului
Numeroși analiști subliniază că celebrele „acțiuni de reprimare” afișate public sunt mai degrabă teatru politic decât intervenții reale. Deși autoritățile sunt presate internațional să acționeze, succesul economic al industriei ilegale face ca multe guverne sau grupări armate să depindă financiar de aceste centre.
„Este ca un joc Whack-a-Mole în care nu vrei de fapt să lovești cârtița”, explică Jacob Sims, cercetător la Harvard Asia Center. Escrocheriile nu sunt doar o problemă penală – ele au devenit motor economic și, implicit, un motor politic.
În Cambodgia, un singur conglomerat suspectat că operează centre de scam a fost ținta unei confiscări de 15 miliarde de dolari în criptomonede de către Departamentul de Justiție al SUA – o sumă aproape egală cu jumătate din întreaga economie a țării. În Laos, aproximativ 400 de centre funcționează în Golden Triangle Special Economic Zone, o zonă cunoscută pentru activități ilegale tolerate de autorități.
Hărțile satelitare, rapoartele poliției și monitorizarea canalelor de pe Telegram arată că astfel de compuși uriași – cu dormitoare, spitale, restaurante și birouri – funcționează la vedere, fără teamă de intervenția statului.
Cazurile recente demonstrează cât de profund este fenomenul infiltrat în structurile politice. În Thailanda, un ministru adjunct de finanțe a demisionat în urma unor acuzații privind legături cu rețele de scam din Cambodgia. În Cambodgia, un om de afaceri sancționat de SUA și Marea Britanie pentru conducerea unei rețele masive de scam fusese consilier al prim-ministrului. În Filipine, o fostă primăriță a fost condamnată la închisoare pe viață pentru conducerea unui centru de escrocherii chiar în timpul mandatului său.
Aceste exemple arată o realitate tulburătoare: infractorii nu doar operează nestingheriți, ci au devenit parte din elitele politice și economice ale unor state întregi.
Ce înseamnă apariția „scam state”-ului pentru restul lumii
Escrocheriile online nu mai sunt o problemă izolată, ci o criză globală generată de rețele care funcționează cu protecție politică, profituri uriașe și forță de muncă traficată. Mii de persoane din Asia, Africa sau chiar Europa sunt recrutate sub promisiuni false și forțate să lucreze în centre clandestine, unde violența și lipsa libertății sunt norma.
Pe măsură ce tehnologia devine tot mai sofisticată, iar guvernele din regiune își închid ochii pentru a beneficia economic, frauda online riscă să atingă un nivel fără precedent.
Experții avertizează că fenomenul este acum suficient de vast încât a început să rescrie mecanismele politice și economice ale unor state, transformând frauda într-un nou tip de putere globală.
Pentru comunitatea internațională, provocarea este uriașă: cum lupți împotriva unei industrii care nu doar supraviețuiește în state fragile, ci a devenit însăși fundația economică a acestora?