Energia solară devine pentru prima dată principala sursă de electricitate în Europa, iar cărbunele atinge un minim istoric. Cum stă România la acest capitol
Europa a înregistrat un moment istoric în iunie 2025: pentru prima dată, energia solară a fost cea mai importantă sursă de electricitate din Uniunea Europeană, depășind atât energia nucleară, cât și combustibilii fosili. Potrivit datelor centralizate de think tank-ul Ember, panourile fotovoltaice au generat 22,1% din totalul energiei electrice produse în blocul comunitar, urmate de energia nucleară și cea eoliană. În același timp, utilizarea cărbunelui – sursa tradițională de energie pentru multe țări europene – a scăzut la un minim istoric de doar 6,1%, în scădere de la 8,8% în aceeași lună a anului trecut.
Fenomenul reflectă nu doar o tendință sezonieră, ci și o schimbare structurală profundă în modul în care Europa își produce energia. Nu mai puțin de 13 state membre ale UE au înregistrat recorduri naționale în ceea ce privește ponderea energiei solare în mixul energetic. Surprinzător, Olanda a atins un vârf de 40,5%, în timp ce Grecia a ajuns la 35%, profitând de condițiile meteorologice favorabile și de investițiile consistente în infrastructura solară, relatează publicația Corriere Della Sera.
Europa se îndepărtează rapid de cărbune
În paralel cu avansul impresionant al surselor regenerabile, utilizarea cărbunelui în producția de energie electrică a înregistrat scăderi istorice, chiar și în țări profund dependente de această resursă. Germania, cel mai mare consumator de cărbune din UE, a redus ponderea acestuia la 12,4%, în timp ce Polonia, cunoscută pentru dependența sa energetică de cărbune, a scăzut până la 42,9%, o cifră considerabil mai mică decât în anii anteriori. Aceste reduceri sunt rezultatul unei combinații între politici publice, subvenții pentru tranziția verde și investiții în alternative durabile.
Pe lângă energia solară, și energia eoliană a înregistrat cote remarcabile în lunile de primăvară și începutul verii: 16,6% în luna mai și 15,8% în iunie, marcând astfel cele mai mari procente din ultimii ani. Toate aceste date sugerează o accelerare a tranziției energetice în Europa, cu o tot mai mică dependență de sursele poluante și o orientare clară spre surse regenerabile.
Cum stă România la capitolul energie solară
România a înregistrat la rândul ei progrese semnificative în tranziția către energia verde. Potrivit analizei Balkan Green Energy News, capacitatea instalată de panouri fotovoltaice a depășit 5,3 GW în 2024, în creștere accelerată față de anii anteriori. Mai mult, țara a atins un record lunar în iunie 2025, energia solară reprezentând peste 20% din producția totală de electricitate. Un rol important l-au avut și prosumatorii – gospodării și firme care produc energie pentru consum propriu și livrare în rețea – care au ajuns la o capacitate cumulată de 2 GW. Cu toate acestea, România rămâne încă sub media UE în privința ponderii energiei solare în totalul mixului energetic, dar are obiective ambițioase: atingerea unui prag de peste 30% energie regenerabilă în consumul final până în 2030, conform planurilor naționale actualizate.
Un viitor tot mai verde pentru continent
Schimbările din iunie 2025 sunt semnificative nu doar prin cifrele-record, ci și prin simbolistica lor. Europa pare să fi trecut un prag ireversibil în tranziția sa energetică, lăsând în urmă dependența de combustibilii fosili. Creșterea constantă a capacităților solare și eoliene, combinată cu politici de susținere și presiunea obiectivelor climatice, sugerează că în anii următori vom asista la o scădere și mai abruptă a surselor poluante.
În același timp, provocările nu lipsesc: integrarea în rețea a noilor capacități, stocarea energiei și menținerea stabilității sistemelor naționale de electricitate rămân teme majore de discuție. Însă pentru prima dată, în mod clar și cuantificabil, energia soarelui a devenit liderul incontestabil al electricității europene.