Elon Musk iubește o serie SF socialistă: de ce „The Culture” e cartea preferată a bogaților anti-woke

De ce ar fi un miliardar cu simpatii conservatoare fascinat de o lume imaginară în care bogații nu există, banii nu au sens, iar AI-ul administrează o societate fără ierarhii? Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg par să fie mari fani ai seriei The Culture scrisă de Iain M. Banks, o operă SF profund socialistă, în care personajele bogate și corupte sunt mai aproape de demoni decât de eroi. Iar acest paradox ridică o întrebare esențială: înțeleg acești oameni cu influență mesajul real al cărților lor preferate?

Universul creat de Iain M. Banks în seria The Culture descrie o civilizație galactică post-scarcity — un termen cheie în science fiction care presupune că resursele sunt atât de abundente încât lipsa devine irelevantă. Oamenii nu muncesc, nu există bani, iar inteligențele artificiale superioare administrează societatea într-un mod democratic și empatic. Nu există legi stricte, ci o formă de autoreglare socială prin consens și… rușinare publică.

Și totuși, această viziune radical de stângă este adorată de unii dintre cei mai bogați și influenți oameni ai planetei. Elon Musk, de exemplu, a numit dronele spațiale de la SpaceX după nave din The Culture, iar prima versiune a Neuralink se numea neural lace, în directă referință la o tehnologie din romane. Jeff Bezos a încercat de două ori să adapteze seria pentru Amazon Prime Video. Iar Mark Zuckerberg a inclus volumul The Player of Games în clubul său de carte în 2015.

Este greu de ignorat ironia: acești miliardari admiră o lume care, dacă ar exista în realitate, nu le-ar permite să fie miliardari.

Mesajul socialist al seriei, ignorat în favoarea tehnologiei

Ce pare să atragă „broligarhii” — cum au fost supranumiți acești oligarhi ai tehnologiei care l-au susținut pe Trump în 2024 — nu este ideologia politică a seriei, ci partea sa spectaculoasă: tehnologia.

Nave spațiale cu personalitate proprie, gadgeturi uimitoare, AI-uri care pot gândi mai bine decât oamenii — toate acestea sunt descrise cu un entuziasm aproape poetic de Banks. În acest sens, pentru un miliardar din Silicon Valley, The Culture devine un fel de validare a obsesiei pentru inovație și supremația tehnologică. Ei pot interpreta greșit mesajul autorului și pot vedea în această lume ideală o confirmare a propriei misiuni: dacă ei creează cea mai avansată tehnologie, atunci sunt deja pe drumul cel bun spre un viitor utopic.

Dar Banks avea o viziune complet diferită. Într-un interviu din 2010, el descria The Culture ca „hippy commies cu arme hiper-avansate și o ură profundă pentru Marketolatrie și Aviditate”. Sistemul său politic poate fi rezumat astfel: „socialism în interior, anarhie în exterior”.

Așadar, tehnologia nu este scopul, ci un mijloc. În lumea lui Banks, AI-ul nu este dezvoltat pentru profit sau control, ci pentru a elibera oamenii de muncă, stres și inegalitate. Este o societate care construiește nu pentru a domina, ci pentru a îmbunătăți viața tuturor.

Cum devin brologarhii eroii propriilor distopii

Ironia supremă este că Banks a inclus în seria The Culture chiar genul de personaje pe care Musk, Bezos și Zuckerberg le întruchipează. Unul dintre cei mai detestabili antagoniști ai seriei, Joiler Veppers, este un miliardar tech care controlează media, subminează sindicatele și profită de pe urma muncii forțate în lumi virtuale — o alegorie destul de transparentă pentru corupția morală a elitei tehnologice.

Această parabolă evidentă pare să fi trecut complet neobservată de fanii celebri ai lui Banks. Sau, poate mai grav, a fost ignorată în mod deliberat. În lectura superficială a acestor romane, ei se văd nu ca antagoniștii, ci ca vizionarii care construiesc viitorul.

De fapt, dragostea acestor miliardari pentru The Culture ar putea reflecta o dorință profundă de validare morală. Ei doresc să creadă că puterea lor tehnologică poate aduce progres, ignorând complet faptul că acel progres — în viziunea autorului — nu se bazează pe acumulare de capital, ci pe redistribuire, pe libertate, pe echitate și pe demantelarea totală a ierarhiilor sociale.

Așadar, când Musk declară că este un „anarhist utopic de tipul descris de Banks”, dar în același timp duce o campanie agresivă împotriva drepturilor LGBTQ+ și a sindicatelor, realitatea pare să se transforme într-un episod de Black Mirror.

Ce înseamnă cu adevărat să fii pe partea bună a istoriei

Iain M. Banks nu a lăsat loc de interpretări. Lumea din The Culture este una în care binele nu vine din putere, ci din moralitate. Tehnologia nu este un scop, ci o unealtă pentru a construi o societate egalitară.

Citind superficial, brologarhii pot găsi în romane o justificare pentru propriile fantezii de putere, dar pierd complet mesajul central: adevărata măreție nu vine din dominare, ci din empatie și cooperare.