Elon Musk, de la erou la paria publică: Prăbușirea imaginii celui mai controversat miliardar al planetei

A fost o vreme când Elon Musk era văzut drept vizionarul suprem al tehnologiei, salvatorul omenirii prin SpaceX, revoluționarul auto prin Tesla și, pentru mulți, un simbol al inovației neînfricate. Astăzi, aceeași persoană este percepută de o majoritate a americanilor drept o figura toxică și extrem de polarizantă, care și-a risipit capitalul de încredere printr-un mix letal de decizii politice, gesturi controversate și o apropiere toxică de extrema dreaptă americană.

Potrivit celor mai recente sondaje agregate de statisticianul Nate Silver, doar 39,4% dintre americani mai au o părere favorabilă despre Musk, în timp ce 52,7% îl privesc negativ. Rezultatul? Un net favorabil de -11 puncte, o scădere vertiginoasă față de 2016, când Musk avea un net favorabil de +29.

De ce s-a întors atât de radical opinia publică împotriva unuia dintre cei mai cunoscuți antreprenori ai planetei? Răspunsul implică politică, eșecuri morale, manipulări electorale și o alianță periculoasă cu Donald Trump.

În 2016, Elon Musk era unul dintre cei mai admirați oameni din lume. Devenise sinonim cu viitorul: colonizarea planetei Marte, mașini electrice autonome, tuneluri care urmau să rezolve traficul urban, inteligență artificială și internet global oferit din spațiu. Era văzut ca un geniu rebel, un Steve Jobs cu mai mult curaj și mai multă nebunie creativă.

We just launched an Elon Musk popularity tracker to accompany our Trump approval tracker.

Currently, he’s at a −14 as compared with Trump’s −5. pic.twitter.com/X4IIvLIhmk

— Nate Silver (@NateSilver538) April 11, 2025

Totuși, această imagine s-a erodat treptat, iar în ultimii ani, Musk a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-și dinamita capitalul de simpatie. Mai întâi, a început să adopte o retorică tot mai radicală, apropiindu-se periculos de extrema dreaptă americană. A devenit un susținător vocal al teoriilor conspiraționiste, a tolerat (și uneori amplificat) discursuri discriminatorii pe rețelele sociale, iar apoi a acceptat un rol în administrația Trump, la conducerea așa-numitului Department of Government Efficiency (DOGE).

În loc să modernizeze sistemul, Musk s-a concentrat pe tăieri bugetare masive, fără o strategie coerentă. A contribuit la subfinanțarea unor instituții esențiale, iar măsurile sale au fost percepute drept haotice și periculoase. Mai mult, implicarea sa în campania de realegere a unor judecători republicani, culminând cu donarea a 25 de milioane de dolari pentru Brad Schimel, a fost văzută ca un act de disperare și manipulare electorală. Ironia? Schimel a pierdut rușinos în fața candidatei liberale Susan Crawford.

Dar poate cel mai grav a fost gestul extrem făcut în timpul unei ceremonii de după inaugurarea lui Trump: două saluturi naziste executate în public, un moment șocant care a generat furie la nivel global și a dus la crearea unei mișcări anti-Musk: Tesla Takedown.

Tesla, DOGE și distrugerea unei moșteniri tehnologice

După ani de glorie și inovație, brandul Tesla suferă puternic din cauza asocierii toxice cu Elon Musk. Mișcarea Tesla Takedown, lansată de foști fani ai companiei și militanți civici, organizează proteste pașnice în fața dealership-urilor Tesla din toată lumea. Scopul? Boicotul companiei până când Musk se retrage.

Conform ultimelor rapoarte, vânzările Tesla au scăzut semnificativ în 2025, pe toate piețele-cheie, inclusiv în SUA, Europa și China. Acest declin e atribuit nu doar scăderii cererii pentru vehicule electrice, ci și antipatiei față de Musk, care a devenit un simbol al autoritarismului digital.

Mai mult, în loc să se dedice companiei care l-a făcut celebru, Musk a ales să își consume timpul și energia într-un rol guvernamental eșuat, unde și-a propus să taie 2 trilioane de dolari din bugetul federal. După luni întregi de reforme incoerente și dispute interne, e clar că acest obiectiv este imposibil de atins. Trump însuși a sugerat recent că Musk ar putea fi demis din funcție în următoarele luni, tocmai pentru că devine o povară electorală în loc să fie un aliat.

Sondajele recente confirmă această tendință: Musk este mai nepopular decât Donald Trump, al cărui scor favorabil este și el în scădere. Astfel, în loc să-l ajute, Musk riscă să tragă în jos imaginea întregii administrații republicane, deja slăbită de scandaluri, corupție și greșeli de politică externă, cum ar fi impunerea de tarife globale devastatoare.

Ce urmează pentru Elon Musk? De la superstar la figură marginală?

În acest moment, Elon Musk se află într-un punct critic. Popularitatea sa este în cădere liberă, companiile sale suferă, partenerii de afaceri se distanțează, iar publicul nu mai are răbdare. Dacă pleacă din funcția guvernamentală, așa cum se speculează, e posibil ca și influența sa publică să scadă. Dar chiar și fără o funcție oficială, Musk rămâne o figură cu vizibilitate uriașă, ceea ce înseamnă că va continua să influențeze (negativ) imaginea Tesla și a altor proiecte asociate cu el.

Rămâne de văzut dacă această prăbușire a imaginii publice este una definitivă sau dacă Musk va reuși, așa cum a mai făcut în trecut, să reinventeze percepția despre sine. Însă diferența majoră e că acum nu mai are sprijinul maselor, ci doar o bulă restrânsă de fani hardcore, în general apropiați ideologic de extrema dreaptă. Pentru publicul larg, Elon Musk nu mai este omul viitorului, ci un exemplu de cum puterea și lipsa de autocontrol pot distruge o carieră remarcabilă.

Iar în lumea tehnologiei — o lume în care încrederea publică e esențială — această prăbușire ar putea fi iremediabilă.