Eleva marelui Notarra, fondatoarea Teatrului Atlantic, i-a făcut pe toți să râdă, deși sufletul îi plângea. Drama actriței Nora Piacentini, care și-ar fi luat zilele la 40 de ani
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/Eleva-marelui-Notarra-fondatoarea-Teatrului-Atlantic-i-a-facut-pe-toti-sa-rada-desi-sufletul-ii-plangea.-Drama-actritei-Nora-Piancentini-care-si-ar-fi-luat-zilele-la-40-de-ani.jpeg)
- Nora Piacentini a fugit de acasă pentru a face teatru
- Una dintre cele mai mari starlete ale teatrului interbelic
- A fondat Teatrul Atlantic alături de Stroe, Șeptilici și Roman
- Mircea Șeptilici a anunțat moartea primei sale soții
- Drama ascunsă și ”blestemul” proiectului Steaua fără nume
- Și-ar fi pus capăt zilelor la 40 de ani
Una dintre cele mai talentate, vesele și efervescente actrițe ale României interbelice și-a găsit sfârșitul tragic la doar 40 de ani. Nora Piacentini, prima soție a lui Mircea Șeptilici, a jucat alături de maestrul Radu Beligan, a pus bazele unui teatru alături de marele Stroe și a făcut zeci de mii de români să râdă, deși în sufletul ei ar fi fost furtună.
Nora Piacentini a fugit de acasă pentru a face teatru
Născută în 1905, la Galați, Nora Piacentini a fost una dintre cele mai apreciate actrițe de teatru ale perioadei interbelice. Deși destinul său părea să fie unul obișnuit, un eveniment i-a schimbat radical viața: vizionarea piesei „Moartea civilă” cu Ion Manolescu.
A fost atât de impresionată încât a fugit de acasă pentru a-și urma visul artistic. Ajunsă la București, s-a înscris la Conservatorul de Artă Dramatică, unde a avut norocul să studieze sub îndrumarea marelui Constantin Nottara.
Debutul său s-a produs la Teatrul Popular, cu rolul din „Școala femeilor” de Molière. De aici, talentul și energia sa debordantă au propulsat-o pe cele mai mari scene bucureștene: Teatrul Regina Maria, Teatrul Vesel, Teatrul Comedia.
Publicul și criticii au fost captivați de farmecul său irezistibil, descris de teatrologul F.O. Fosian drept o combinație între Betty Boop și un „drac împielițat”, capabilă să smulgă râsete și admirație deopotrivă.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/Nora-Piacentini-alaturi-de-Stroe-si-Vasilache-in-anul-1938.-Foto-arhiva.jpg)
Nora Piacentini alături de Stroe si Vasilache în anul 1938. Foto arhivă
Una dintre cele mai mari starlete ale teatrului interbelic
De-a lungul carierei sale, Nora Piacentini a interpretat numeroase roluri de excepție, de la cocotele hilare din spectacolele de la Teatrul Vesel, la profesorul nonconformist din „Ionescu G. Maria” sau Luca, vagabondul din „Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu.
A avut colaborări cu marii actori ai vremii, inclusiv cu Nicolae Stroe, care i-a fost și soț la un moment dat, și cu celebrul cuplu Stroe și Vasilache.
În perioada 1941-1942, a făcut parte din trupa lui Sică Alexandrescu, alături de actori legendari precum Ion Iancovescu, Jules Cazaban, Radu Beligan și Grigore Vasiliu-Birlic. A avut succes răsunător în spectacolele „Kiki” (1939), „Mărgeluș” (1942) și „Pensiunea dragostei” (1943), toate primite cu entuziasm de public.
Însă unul dintre cele mai importante roluri ale carierei sale a fost Domnișoara Cucu din „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. Premiera piesei, pe 1 martie 1944, la Teatrul Alhambra, a fost marcată de tensiuni și controverse, deoarece autorului, evreu, îi era interzis să-și semneze creația.
Numele real a fost camuflat sub cel al avocatului Ștefan Enescu, iar premiera a avut loc sub supravegherea agenților Siguranței statului. Piesa a fost un succes, dar a lăsat în urmă o serie de destine tragice.
A fondat Teatrul Atlantic alături de Stroe, Șeptilici și Roman
Un moment important din cariera Norei Piacentini a fost fondarea Teatrului Atlantic din București, alături de soțul său, Mircea Șeptilici, și de colegii lor Nicolae Stroe și Elly Roman, în data de 1 octombrie 1944, pe strada Academiei, în locul în care funcționase scurtă vreme Teatrul Intim.
Dupa moartea tragică a actriței Nora Piacentini, N. Stroe a dat numele ei teatrului Atlantic, devenind Teatrul Nora Piacentini.
Aici s-a jucat patru ani cu săli pline, până la naționalizare, teatrul propunându-și să ofere spectacole de calitate, menite să aducă bucurie publicului într-o perioadă tulbure. Proiectul rămâne un simbol al efortului depus de acești mari artiști pentru promovarea artei dramatice în România.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/Semnaturile-celor-patru-fondatori-ai-Teatrului-Atlantic-din-Bucurestii-anilor-40.-Foto-arhiva.jpg)
Semnăturile celor patru fondatori ai Teatrului Atlantic din Bucureștii anilor 40. Foto arhivă
Mircea Șeptilici a anunțat moartea primei sale soții
Nora Piacentini s-a căsătorit cu actorul Mircea Șeptilici, un nume promițător al scenei românești din acea perioadă.
Deși puține detalii au fost păstrate despre relația lor, se știe că cei doi împărtășeau o pasiune comună pentru teatru și că se sprijineau reciproc în carieră.
Cu toate acestea, perioada tulbure a războiului, presiunile sociale și dificultățile personale și-ar fi pus amprenta asupra sănătății mentale a actriței.
Pe 15 ianuarie 1945, Nora Piacentini a murit în circumstanțe neclare. Oficial, dispariția marii actrițe a fost considerată un suicid, însă detaliile din jurul tragediei ridică multe semne de întrebare.
Se bănuiește că o cantitate mare de acid cianhidric i-ar fi adus sfârșitul, după ce ar fi consumat o cantitate mare de sâmburi de migdale, notează Cinemagia.
Mircea Șeptilici a fost profund afectat de moartea primei sale soții. Anunțul sec publicat în ziarul „Universul” pe 15 ianuarie 1945 arată durerea lui:
„Mircea Șeptilici are durerea să anunțe încetarea din viață a scumpei sale soții, Nora Piacentini”.
Moartea actriței a rămas un mister, iar ipoteza sinuciderii a fost doar una dintre teoriile vehiculate în epocă.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/Nora-Piacentini-si-Mircea-Septilici-in-Acceleratul-402.-Foto-arhiva.jpg)
Nora Piacentini și Mircea Șeptilici în Acceleratul 402. Foto arhivă
Drama ascunsă și ”blestemul” proiectului Steaua fără nume
Deși era una dintre cele mai îndrăgite actrițe de comedie, viața personală a Norei Piacentini era departe de a fi fericită. Meseria de actriță de comedie impunea o imagine dezinvoltă, plină de veselie, dar în spatele scenei se ascundea o suferință adâncă.
Presiunile sociale, relațiile eșuate și atmosfera apăsătoare a unui București aflat sub efectele războiului au contribuit la depresia actriței.
După succesul din „Steaua fără nume”, destinul său a luat o turnură tragică. Mulți dintre cei implicați în această premieră au avut parte de sfârșituri tragice: Mihail Sebastian a murit într-un accident în 1945, regizorul Soare Z. Soare a fost ucis în timpul evenimentelor din 23 august 1944, iar Nicu Vlădoianu s-a sinucis în 1948.
Și-ar fi pus capăt zilelor la 40 de ani
Moartea sa a lăsat un gol imens în lumea teatrului românesc. Revista „Universul literar” publica pe 21 ianuarie 1945 un articol emoționant:
„Cu ce judecată poți împăca uneori durerea ajunsă să doboare până și sentimentul de viață, atunci când orice nădejde din tine este distrusă? (…) Pe forța neegalabilului său talent comic, drama sufletească urma să capete întâietatea. Și a murit…. a murit râsul, a murit veselia și – ce e mai dureros – am pierdut talentul actriței care ne dăruise etalonul valorii prin muncă și nedesmințită pasiune de artă.”
Astăzi, numele Norei Piacentini rămâne mai puțin cunoscut, dar amintirea sa este păstrată în paginile istoriei teatrului românesc.
O actriță care a făcut să râdă generații întregi, deși sufletul ei era copleșit de suferință, Nora Piacentini rămâne un simbol al artei, al pasiunii și al destinului tragic care i-a curmat prea devreme cariera și viața.