Elena Ceaușescu a lucrat mult timp ca muncitor necalificat, în București, și a fost implicată în mai multe situații ”nefirești” la locurile de muncă. Trecutul ascuns al fostei șefe de la ”Cabinetul 2”

Elena Ceaușescu, cunoscută drept una dintre cele mai influente figuri ale regimului comunist din România, a avut un trecut mai puțin cunoscut, marcat de munci necalificate și episoade controversate. Puțini știu, de exemplu, cum a ajuns să capete anumite porecle și ce povești circulă în jurul numelui său.

De la muncitor necalificat la puterea absolută

Născută pe 7 ianuarie 1916, într-o familie modestă din satul Petrești, județul Dâmbovița, Elena Ceaușescu (născută Lenuța Petrescu) și-a petrecut copilăria într-un mediu rural modest. Cu doar patru clase absolvite, a fost nevoită să-și caute un rost încă din adolescență. La vârsta de 17 ani, s-a mutat la București, unde a lucrat ca muncitor necalificat în mai multe fabrici, inclusiv într-un laborator de pastile, dar a fost și  ucenică într-o fabrică de textile, Lantex.

Citește și: ”Jos porcăria!” NeSfânta Vineri în care Elena Ceaușescu a demolat cea mai frumoasă biserică din București

Lipsa studiilor nu a fost un obstacol pentru Elena Ceaușescu, care a reușit să urce treptat pe scara ierarhică. Cu toate acestea, tinerețea ei a fost marcată de povești mai puțin onorabile. Printre amintirile din satul natal ale Elenei Ceaușescu circula o poreclă care a persistat: „Păsărica”.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Această etichetă, potrivit unor surse locale, provenea dintr-un obicei neobișnuit al viitoarei soții a dictatorului – se spune că, în copilărie, nu obișnuia să poarte lenjerie intimă. Pe de altă parte, alți susțineau că porecla era legată de fascinația ei pentru păsări, petrecând ore întregi în clopotnița bisericii, urmărindu-le zborul.

Mai târziu, zvonurile despre viața ei personală s-au îmbogățit cu suspiciuni legate de presupuse relații cu soldați germani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial sau chiar cu fratele mai mare al lui Nicolae Ceaușescu, Marin Ceaușescu. Totuși, nu există dovezi concludente în acest sens, iar aceste povești rămân în domeniul speculațiilor.

Citește și: Povestea românului care a dat lovitura cu pantofi pentru Sophia Loren și Elena Ceaușescu. Cum au rămas în istorie celebrii Guban

Drumul spre putere și influența lui Isabel Peron

Cariera Elenei Ceaușescu a fost puternic influențată de ascensiunea soțului ei. După ce Nicolae Ceaușescu a devenit lider al Partidului Comunist Român în 1965, Elena și-a construit propriul drum spre putere. Inspirată de modelul Isabel Peron – fosta Primă Doamnă și ulterior președinte al Argentinei – Elena a decis că nu se va mulțumi doar cu un rol decorativ.

Astfel, a acumulat funcții în partid și în structurile guvernamentale, ajungând, în 1980, până la poziția de Prim-viceprim-ministru al României. Pe parcurs, și-a consolidat imaginea de „somitate academică”, dobândind titluri de doctor și academician, deși contribuția sa reală în domeniul științific era inexistentă.

Citește și: Câți amanți a avut Elena Ceaușescu. Cel mai faimos dintre ei

Elena Ceaușescu a fost considerată, de mulți istorici, drept unul dintre factorii care au contribuit la radicalizarea lui Nicolae Ceaușescu. Prin controlul asupra promovărilor din partid și prin deciziile sale dure, a devenit una dintre cele mai temute figuri ale regimului.

Prăbușirea dictaturii, în decembrie 1989, a fost și sfârșitul vieții sale. După un proces sumar, alături de Nicolae Ceaușescu, a fost executată pe 25 decembrie 1989, într-un final dramatic care a marcat sfârșitul epocii comuniste în România.