Economistul Gary Shilling avertizează: Generația Z va trebui să muncească mai mult și va trăi mai modest în era inteligenței artificiale

Generația Z se confruntă cu o perspectivă dificilă într-o lume dominată tot mai mult de automatizare și inteligență artificială. Economistul american Gary Shilling, considerat un veteran al piețelor financiare și celebru pentru că a prezis crizele dot-com și imobiliară, avertizează că tinerii de astăzi vor trebui „să muncească mult mai mult” pentru a supraviețui schimbărilor economice care se profilează. Mai mult, spune el, există riscul real ca mulți să trăiască mai modest decât părinții lor, în ciuda progreselor tehnologice fără precedent.

„Lumea nu ne datorează nimic. Tinerii vor trebui să muncească foarte mult pentru a găsi domenii în care pot adăuga valoare și își pot spori productivitatea, pentru că asta contează în cele din urmă”, a declarat Shilling, într-o analiză recentă preluată de publicația Business Insider. Cu o experiență de peste șase decenii în domeniul economic, el consideră că tranziția actuală va fi una dintre cele mai dure din istoria modernă a muncii.

Declarațiile economistului vin pe fondul unor schimbări structurale profunde. Un raport McKinsey estimează că până în 2030, aproximativ 30% din locurile de muncă actuale din economiile dezvoltate vor fi transformate sau eliminate de automatizare și de tehnologiile IA. Cele mai afectate domenii sunt serviciile administrative, contabilitatea, retailul, transportul și logistica – adică exact sectoarele care, până acum, ofereau oportunități tinerilor aflați la început de carieră.

În România, transformarea pare și mai radicală. Estimările arată că peste jumătate din locurile de muncă existente ar putea fi afectate de noile tehnologii. Paradoxal însă, doar o treime dintre tinerii români dețin competențe digitale avansate, în timp ce media europeană se apropie de 60%, potrivit Eurostat. Această discrepanță ar putea accentua polarizarea pe piața muncii și ar crea o categorie tot mai mare de tineri vulnerabili profesional.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) prevede că membrii Generației Z vor trebui să se recalifice de trei până la cinci ori de-a lungul vieții lor profesionale. Asta înseamnă un ritm de adaptare fără precedent, într-o economie unde competențele devin rapid perisabile, iar joburile tradiționale dispar înainte ca tinerii să se poată stabiliza financiar.

România, între decalaj digital și presiuni economice

Pe plan local, vulnerabilitățile se adâncesc. Deși România a înregistrat o creștere constantă a salariilor nominale, puterea de cumpărare reală a scăzut în raport cu costul vieții. În ultimul deceniu, salariile nete s-au dublat, dar prețurile locuințelor au crescut de 3,5 ori. Chiriile s-au majorat cu 30-50% în doar trei ani, iar în marile orașe – București, Cluj-Napoca, Brașov – un apartament nou costă de 10-12 ori salariul mediu anual.

Pentru tinerii aflați la început de drum, visul de a deține o locuință devine tot mai îndepărtat. Chiar și în condițiile unei inflații moderate, veniturile reale au rămas sub nivelul din 2019. Tinerii economisesc în medie de două ori mai puțin decât părinții lor la aceeași vârstă, iar accesul la credit a devenit tot mai dificil, pe fondul politicilor bancare prudente.

Eurostat arată că peste 55% dintre tinerii români depind încă de sprijinul financiar al familiei. În cazul celor cu vârste între 18 și 21 de ani, procentul ajunge la 77%, ceea ce subliniază fragilitatea autonomiei financiare. De obicei, ajutorul primit nu depășește 5.000 de lei pe an – o sumă insuficientă pentru a acoperi costurile vieții în marile centre urbane.

În același timp, sectoare cheie precum manufactura, agricultura, comerțul și transporturile – piloni importanți ai economiei românești – sunt printre cele mai expuse la impactul automatizării. Fără programe de recalificare masive și fără o adaptare rapidă a sistemului educațional, România riscă să rămână blocată într-un model economic de dependență de muncă slab calificată și prost plătită.

O generație sub presiune: munca, tehnologia și identitatea economică

Mesajul economistului Gary Shilling este, în esență, un avertisment despre o schimbare de paradigmă. În era inteligenței artificiale, succesul nu va mai fi garantat de diplome sau de experiență, ci de capacitatea de adaptare. „Vor supraviețui cei care pot adăuga valoare într-o lume dominată de mașini”, afirmă Shilling, subliniind că tinerii trebuie să fie pregătiți să învețe continuu, să își schimbe cariera și să accepte perioade de instabilitate.

Această realitate redefinește însăși noțiunea de prosperitate. Generația Z ar putea fi prima din ultimele decenii care trăiește mai modest decât părinții săi, în ciuda progreselor tehnologice spectaculoase. Creșterea economică globală nu se mai traduce automat prin bunăstare individuală, ci prin productivitate concentrată în mâinile companiilor care controlează algoritmii, datele și automatizarea.

Pentru România, provocarea este dublă: nu doar să pregătească tinerii pentru meseriile viitorului, ci și să protejeze coeziunea socială într-un context în care inegalitățile pot crește. Fără investiții strategice în educație digitală, recalificare și inovație, generația care a crescut cu smartphone-ul în mână riscă să fie depășită chiar de instrumentele tehnologice pe care le-a popularizat.

Pe scurt, avertismentul lui Shilling nu este o profeție fatalistă, ci un apel la realism. Într-o lume condusă de inteligență artificială, munca, disciplina și învățarea continuă vor deveni nu doar condiții ale succesului, ci și ale supraviețuirii economice.