Economist: Banii ținuți în bancă nu mai aduc siguranță financiară. Cat mai valorează acum 10.000 de lei față de acum câțiva ani

Tendințele din economia ultimilor ani au arătat că simpla depozitare a banilor în bancă nu mai reprezintă garanția stabilității financiare. De altfel, încă din vara acestui an, datele apărute în presa economică indicau o schimbare notabilă în comportamentul românilor cu disponibilități mari.

Scade numărul celor care țin banii în depozite bancare

Pentru al doilea trimestru consecutiv, numărul persoanelor care dețineau economii de peste 100.000 de euro a scăzut, cu peste 4.000 față de finalul lui 2024. Concluzia este evidentă: tot mai mulți români încep să vadă depozitele bancare ca pe un instrument tot mai puțin eficient în protejarea economiilor. Situația este și mai dificilă pentru cei care economisesc sume mici sau medii. Consultantul fiscal Flavius Jakubowicz explică fenomenul:

„În context de inflație cu aproape două cifre, octombrie 9,8, dobânda-cheie 6,5% cu facilitate de depozit 5,5%, raportat la dobânzile medii, vorbim de depozite noi, avem acolo undeva la 4,7-4,8%. Practic ce ar putea să însemne asta? Un randament real al depozitelor în lei clar negativ. Ori dintr-un -4, -5% puncte procentuale pe an, practic acesta ar putea fi unul din motivele pentru care depozitele scad”.

Practic, la un depozit nou deschis de 10.000 de lei, cu o dobândă de 6,5% în primul an și 5,5% ulterior, ajungi să câștigi doar 650 de lei sub formă de dobândă după un an.

Paradoxal, deși depozitele marilor economisitori s-au redus, datele generale arată o creștere a sumelor plasate în bănci, atât de populație, cât și de companii. Jakubowicz subliniază:

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

„Pe plus creștere nominală avem 6,7%, dar în creștere reală suntem cu 2,9%, având în vedere că inflația mănâncă din acest sold. La fel, la depozitele populației avem un +5,2% față de anul trecut în septembrie (date BNR), dar în termeni reali avem -4,2%, ceea ce înseamnă că inflația mănâncă din randamente”.

Din ce cauză nu mai economisesc românii

Cu alte cuvinte, românii continuă să economisească, însă nu țin pasul cu creșterea prețurilor. Puterea lor de cumpărare scade, chiar dacă soldurile conturilor par, la suprafață, în creștere. De altfel, consultantul remarcă și tendința tot mai vizibilă de a economisi în valută, ca mecanism de protecție împotriva riscului fiscal și a posibilelor fluctuații ale leului:

„Se vede însă și o orientare spre valută în ultimii ani, atât ca un reflex de prudență, teamă de depreciere, sau teamă de politică fiscală (…) toate prețurile se raportează la euro (…) și atunci și românii tind către zona asta de economisire”.

Problema rămâne însă aceeași: economiile își pierd valoarea reală. Jakubowicz explică simplu acest fenomen: dacă depui azi 100 de euro și dobânda este atractivă, în realitate, după ajustarea la inflație, câștigul efectiv se reduce dramatic, uneori până la un nivel de „doi virgulă, sau unu virgulă” procente ca putere de cumpărare. „Românii rămân disciplinați la economisire, dar își pierd averea reală în fonduri”, mai adaugă expertul, potrivit ziare.com.

Pe lângă această analiză, consultantul de business Bogdan Mugescu ridică un alt semn de întrebare: acuratețea cifrelor oficiale ale inflației.

„Sunt de părere că în România inflația este măsurată parțial eronat și că de fapt inflația reală din piață (…) este probabil de peste 15%. Vedem cu toții ce se întâmplă cu prețurile la supermarket (…) Prețurile nu sunt doar cu 10% mai mari, ci cu mai mult”.

El confirmă și faptul că dobânzile din sistem nu compensează pierderile: „Dobânzile din sistemul bancar nu acoperă nici pe departe inflația”. Tocmai de aceea cresc plasamentele în titluri de stat, investițiile la bursă și interesul pentru fondurile de investiții.