Distanța minimă între clădiri. Cui dă dreptate legea dacă sunt prea apropiate?

Respectarea distanței minime între clădiri este o condiție esențială pentru asigurarea confortului, siguranței și intimității locatarilor, precum și pentru prevenirea disputelor de vecinătate. În România, această regulă este reglementată în principal prin Codul Civil, Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Regulamentul General de Urbanism (RGU). Însă, când două clădiri sunt construite prea aproape una de cealaltă, apare întrebarea: Cine are dreptate?

Care este distanța minimă între clădiri?

Potrivit Regulamentului General de Urbanism, distanța minimă între clădiri trebuie să fie egală cu înălțimea celei mai înalte dintre ele, dar nu mai mică de 3 metri. Această regulă are ca scop protejarea iluminatului natural, a ventilației și a intimității spațiilor locative. În zonele cu reglementări urbanistice specifice (cum ar fi Planurile Urbanistice Zonale sau de Detaliu), aceste distanțe pot varia, dar nu pot fi eliminate complet.

Dacă o clădire este ridicată fără a respecta această distanță minimă, răspunderea revine, în primul rând, celui care a construit ilegal, dar și autorității care a emis o eventuală autorizație în contradicție cu legislația. Vecinul afectat are dreptul de a contesta construcția în instanță și poate solicita fie demolarea acesteia, fie daune morale și materiale. În multe cazuri, instanțele decid în favoarea celui care respectă legea, chiar dacă autorizația a fost acordată.

Când poate fi demolată o clădire?

Un alt aspect important este prescripția: dacă o construcție a fost realizată de mai mult de 3 ani și nu a fost contestată, devine dificil de demolat, deși nu imposibil. Totuși, în cazul în care existența sa afectează grav drepturile vecinului, cum ar fi blocarea completă a luminii naturale sau invadarea intimității, există șanse ca instanța să dispună măsuri reparatorii.

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

În concluzie, legea dă dreptate celui care respectă normele urbanistice. Dacă distanța minimă nu este respectată, cel prejudiciat are instrumente legale pentru a-și apăra drepturile. Pentru a evita astfel de conflicte, este esențial ca orice construcție să fie precedată de consultarea documentației urbanistice și, dacă este cazul, de acordul vecinilor. Prevenția rămâne cea mai bună soluție într-un domeniu unde greșelile pot avea costuri mari și durabile.