Diferența dintre moașă și nașă de botez. Ce roluri au ambele femei în viața pruncului nou-născut

Nașterea unui copil este un moment sacru și plin de emoție, iar în cultura tradițională românească, acest eveniment este marcat de o serie de ritualuri cu încărcătură simbolică profundă. Două figuri centrale în viața bebelușului, începând cu primele sale clipe, sunt moașa și nașa de botez. Deși ambele femei sunt considerate „duhovnice” ale copilului și îi influențează începutul de drum, ele au roluri distincte – una având funcții practice și ritualice imediat după naștere, iar cealaltă preluând responsabilitatea spirituală după botez. În acest articol vom explora pe larg diferențele, rolurile și semnificațiile acestor două personaje importante din viața copilului, din momentul venirii pe lume și până la primele etape ale dezvoltării.

Cine este moașa și ce înseamnă rolul ei în tradiția românească

Cuvântul moașă provine din limba populară, fiind femininul de la „moș”, adică o persoană vârstnică și înțeleaptă. În satul românesc tradițional, moașa era femeia bătrână și respectată, cu o vastă experiență în ajutorul la nașteri.

Rolul său nu era doar medical, ci și spiritual, iar atribuțiile ei mergeau dincolo de naștere – includeau protejarea mamei și a copilului prin gesturi magice, descântece, obiecte simbolice și ritualuri.

Astăzi, în sens medical, moașa este asistenta specializată în obstetrică, care asistă femeile în timpul sarcinii și al nașterii.

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

Însă în multe zone din România – în special rurale, dar și în unele medii urbane tradiționaliste – s-a păstrat moașa de botez, o femeie desemnată să joace un rol important înaintea și în timpul botezului copilului.

Cum alegi moașa pentru copilul tău

În zilele noastre, decizia de a avea o moașă de botez aparține mamei. Moașa poate fi:

• o prietenă apropiată, care a fost alături în timpul sarcinii,
• viitoarea nașă a copilului (după cum se întâmpla frecvent în trecut),
• o femeie mai în vârstă, cu experiență de viață.

Tradițiile variază. În unele regiuni se consideră că moașa trebuie să fie „curată” – adică necăsătorită și fără copii; în altele, dimpotrivă, trebuie să fie o femeie matură, călită de viață.

Moașa este adesea alintată cu numele de „moșică”, iar copilul este considerat „nepoțelul” ei. Soțul moașei, dacă există, devine „moșul”.

Ce face moașa pentru copil: roluri și ritualuri

Moașa are un rol activ înainte și imediat după naștere, dar și în perioada premergătoare botezului. În multe zone din România, există ritualuri bine păstrate care definesc clar ce trebuie să facă moașa.

Scoaterea copilului din spital

Dacă se alege o moașă, tradiția spune că ea este cea care scoate copilul din spital, nu mama sau tatăl. Ea cumpără un rând complet de hăinuțe noi, cu care îl îmbracă pe cel mic și îl duce acasă în brațe. Dacă nu există moașă, această sarcină revine adesea viitoarei nașe.

Prima băiță a copilului (scăldătoarea)

Un ritual esențial în tradiția populară este prima băiță, pregătită de moașă. În această apă se pun:

• aghiasmă adusă de la biserică,
• ou (pentru sănătate),
• lapte (pentru piele frumoasă),
• flori (pentru frumusețe),
• nuci (pentru putere),
• ban de argint (pentru noroc și protecție),
• cărbune (pentru protecție împotriva deochiului).

Aceeași apă sfințită va fi folosită, câte puțin, la toate băițele până la vârsta de 6 săptămâni.

Vezi și: Ce îndatoriri are o naşă de cununie sau de botez. Asta e lista completă cu ceea ce trebuie să facă

Ritualul ursitoarelor

După trei zile de la naștere, se organizează cina ursitoarelor, în cadrul căreia moașa are un rol central:

• Așază masa cu obiecte simbolice (pâine, sare, vin, apă, miere, carte, bani, jucării etc.).
• Curăță casa și creează o atmosferă plăcută.
• În unele regiuni, moașa doarme în casa copilului pentru a visa viitorul acestuia.

Tradiția are rolul de a asigura o viață norocoasă copilului, iar moașa este văzută ca o punte între lumea reală și cea spirituală.

Rolul la botez
Chiar dacă nașa devine de acum figura spirituală principală, moașa rămâne prezentă la biserică, având mai multe atribuții:

Îmbracă copilul în hăinuțe noi, pe care ea le cumpără;

Spală copilul și îl pregătește pentru botez;
Îl duce la biserică, spunând: „Duc un păgân, ca să aduc un creștin”;
În unele regiuni, moașa este cea care pune copilul în brațele nașei, marcând astfel trecerea către calitatea de creștin;
Participă la întreaga ceremonie și poate ajuta nașa să dezbrace/îmbrace copilul după botez.
Băița de a doua zi
Alături de nașă, moașa pregătește băița de după botez, în care se pun din nou flori, busuioc, bani, apă sfințită și obiecte de protecție. Apa se varsă la flori sau la rădăcina unui pom fructifer.

Obiceiul „datului de grindă”

Un ritual specific Olteniei și Munteniei, practicat de 1 ianuarie sau a doua zi de Crăciun, implică vizita moașei la copil, căruia îi oferă hăinuțe, îl ridică simbolic către grindă și rostește urări de bine:

Grinda jos, copilul sus, să crești mare și frumos!
După ritual, colacul folosit se împarte celor prezenți.

Cine este nașa de botez și ce înseamnă rolul său spiritual

Nașa de botez este femeia (sau familia) care preia responsabilitatea spirituală a copilului, fiind considerată a doua mamă.

Rolul său este oficializat religios în cadrul slujbei de botez, iar legătura creată este una sacră și de lungă durată. După botez, copilul capătă calitatea de fin, iar nașii devin părinți spirituali.

Atribuțiile nașei la botez

• Ține copilul în brațe pe durata slujbei;
• Rostește Crezul în numele copilului;
• Îl „cumpără” simbolic de la moașă, dacă tradiția locală o cere;
• Îi oferă cadouri și bani, atât în ziua botezului, cât și cu alte ocazii;
• Are obligația de a-l îndruma pe copil în viața spirituală și morală.

Diferențele esențiale dintre moașă și nașa de botez

Deși atât moașa, cât și nașa joacă roluri importante în viața unui copil, ele au funcții, momente de implicare și semnificații complet diferite.

Momentul implicării:

Moașa este prezentă de la naștere și până la botez, având un rol activ imediat după venirea pe lume a copilului. În schimb, nașa își face simțită prezența începând cu momentul botezului și rămâne un reper spiritual pentru tot restul vieții copilului.

Tipul de rol:

Moașa are un rol ritualic, practic și uneori magic, legat de tradiții precum prima băiță, scăldătoarea, masa ursitoarelor sau ritualul grindei. Nașa are un rol strict spiritual și religios, fiind considerată părintele spiritual al copilului.

Cine le alege:

Moașa este aleasă de către mamă, adesea fiind o femeie apropiată sau cu experiență. Nașa este aleasă de către ambii părinți, fiind de obicei un cuplu sau o persoană apropiată sufletește de familie.

Legătura simbolică cu copilul:

Moașa consideră copilul „nepoțelul” ei, fiind o figură de grijă în primele săptămâni de viață. Nașa, în schimb, devine mamă spirituală, iar copilul este considerat „fin”.

Ritualuri specifice:

Moașa este implicată în ritualuri precum prima băiță, cina ursitoarelor, pregătirea copilului pentru botez și chiar în tradiții regionale precum „datul de grindă”. Nașa participă la botez, este implicată în tăierea moțului sau ruperea turtei și în alte evenimente importante din viața spirituală a copilului.

Rolul în cadrul botezului:

Moașa aduce copilul la biserică, îl îmbracă în haine curate, îl pregătește pentru botez și, în unele zone, îl predă nașei. Nașa este cea care ține copilul în brațe în timpul slujbei, rostește Crezul în numele lui și îl botează efectiv.

Două femei, două roluri, aceeași iubire pentru copil

În cultura românească, moașa și nașa sunt două figuri complementare, fiecare având un rol bine definit în viața copilului. Dacă moașa este cea care veghează primii pași în lume, îl apără de rău și îl pregătește pentru botez, nașa preia ștafeta și îl călăuzește spiritual pe drumul vieții.

Fie că alegem să păstrăm aceste tradiții din respect pentru rădăcinile noastre sau din dorința de a marca simbolic începutul de drum al unui suflet nou, este important să înțelegem că atât moașa, cât și nașa contribuie, fiecare în felul său, la binele și protecția copilului.

Dincolo de gesturi și obiceiuri, ceea ce le leagă este iubirea, implicarea și dorința de a oferi pruncului un început cât mai luminos.