Detaliul despre Elena Udrea şi Traian Băsescu de care s-a aflat acum, deşi mulţi bănuiau deja. Are legătură cu banii

Noi detalii zguduitoare ies la iveală în scandalul de corupție care îi vizează pe foștii lideri ai Partidului Democrat Liberal (PDL), inclusiv fostul președinte Traian Băsescu și fosta ministră Elena Udrea. Afaceristul Bogdan Buzăianu a dezvăluit în fața instanței că, în 2011, a plătit o mită de 2,5 milioane de euro pentru a-și asigura menținerea contractelor cu Hidroelectrica. În acest context, termenul de „stat mafiot”, folosit chiar de Băsescu într-o conversație înregistrată, pare să capete o semnificație nouă.

Mita pentru contracte și conexiunile politice

Declarațiile lui Buzăianu au confirmat suspiciunile privind legăturile dintre politicieni și afacerile controversate din sectorul energetic. Conform acestuia, suma uriașă de bani a fost destinată susținerii PDL, iar banii au fost livrați conform instrucțiunilor contabilei sale, cu mesajul „Dă-i banii ăia lui Chioru’”, o referire voalată la Traian Băsescu.

Elena Udrea, care la acea vreme deținea funcția de ministru al Turismului, ar fi fost cea care a solicitat mita, în schimbul păstrării unor contracte preferențiale între compania lui Buzăianu și Hidroelectrica. Aceste contracte, criticate public chiar de Băsescu în timpul mandatelor sale, se dovedeau în realitate o sursă de finanțare pentru propria sa tabără politică.

Ipocrizia politică: denunțarea „băieților deștepți”, dar și acceptarea banilor lor

De-a lungul anilor, fostul președinte a fost unul dintre cei mai vocali critici ai „băieților deștepți” din energie, atacându-i pentru că ar fi profitat de resursele statului. Cu toate acestea, în timp ce Băsescu și Udrea susțineau public că luptă împotriva acestui sistem, aceiași oameni de afaceri controversați contribuiau financiar la consolidarea poziției lor politice. Această contradicție ridică semne de întrebare asupra retoricii anticorupție promovate de Băsescu în perioada mandatului său.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În 2007, Elena Udrea se arăta îngrijorată că Hidroelectrica livra energie ieftină unor companii private, însă patru ani mai târziu, potrivit mărturiilor, accepta bani de la același mediu de afaceri pentru a-i facilita menținerea contractelor. Aceste dezvăluiri pun într-o lumină sumbră politica economică a guvernului de la acea vreme.

Justiția a intrat în acțiune târziu

Deși faptele s-au petrecut în 2011, procurorii DNA nu au inițiat investigații decât după încheierea celui de-al doilea mandat al lui Băsescu. Dosarul a fost trimis în instanță abia în 2017, după mai bine de șase ani. Similar cu alte cazuri de corupție în care a fost implicată Udrea, aceasta a fost singura inculpată, iar procesul s-a încheiat fără condamnări din cauza prescripției faptelor.

Acest mod de operare a fost vizibil și în cazul finanțării ilegale a campaniei prezidențiale din 2009, unde, de asemenea, Udrea a fost principala vizată, în timp ce Băsescu a rămas neafectat.

„Stat mafiot” – un termen care revine împotriva lui Băsescu

Într-o înregistrare apărută ulterior, Traian Băsescu a fost surprins făcând referiri la modul în care erau manipulați judecătorii pentru a influența dosare importante. El menționa schimbarea strategică a magistraților pentru a obține sentințe favorabile în cazuri de mare corupție, inclusiv cel al lui Dan Voiculescu.

„Coldea, doamna Kovesi, judecătoarea Camelia Bogdan. Bă, da’ să vezi conversaţia când îmi spuneau că îl luăm pe Mustaţă din complet. Da? Hai băieţi să-l aruncăm în aer! Vreţi să-mi distrugeţi familia?” – spunea Băsescu în înregistrare.

Fostul președinte făcea referire și la cum anumite decizii erau stabilite înainte ca judecătorii să se pronunțe oficial:

„Să-i vezi după o zi când spuneau am vorbit cu Camelia Bogdan şi a spus că dacă aveam Codul Penal îi dădea 20 de ani, a putut să-i dea doar zece.”

Aceste afirmații sugerează existența unui mecanism complex de influențare a justiției, cu implicarea unor figuri-cheie din servicii și magistratură. Totuși, ironia este că tocmai cel care vorbea despre acest „stat mafiot” se află acum în centrul unor acuzații de corupție și finanțare ilegală.

Concluzii: umbre asupra unui sistem corupt

Cazul dezvăluit de Bogdan Buzăianu aduce încă o confirmare a relațiilor strânse dintre mediul de afaceri și politicienii din vârful puterii. Ipocrizia unor lideri care condamnau corupția în public, dar beneficiau în privat de pe urma acesteia, ridică semne de întrebare asupra integrității celor care au condus România în ultimii ani.

Chiar dacă multe dintre faptele incriminate s-au prescris, impactul acestor dezvăluiri continuă să influențeze percepția publicului asupra modului în care se face politică în România. În timp ce unele persoane au scăpat de pedeapsă, adevărul iese la suprafață, punând în lumină un sistem viciat în care puterea și banii s-au întrepătruns periculos de mult.