Destine trase la indigo: marele poet basarabean Grigore Vieru a murit într-un accident de mașină, precum bunii săi prieteni Ion și Doina Aldea Teodorovici

Grigore Vieru, unul dintre cei mai importanți poeți ai Basarabiei, a avut un destin marcat de lupte pentru identitatea națională și de o moarte tragică, în condiții asemănătoare cu cele în care și-au pierdut viața prietenii săi apropiați, Ion și Doina Aldea Teodorovici. Acești trei artiști și-au dedicat întreaga existență promovării limbii și culturii românești, iar moartea lor, petrecută în accidente rutiere, a lăsat un gol imens în conștiința națională.

Viața și cariera lui Grigore Vieru

Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererîta, raionul Briceni, într-o familie de țărani modești. Încă din tinerețe, a arătat un talent deosebit pentru poezie, debutând în 1957, pe când era student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, cu o plachetă de versuri pentru copii.

Un moment crucial în cariera sa l-a constituit publicarea volumului Numele tău în 1968, prefațat de scriitorul Ion Druță. Această carte a marcat tranziția poetului de la literatura pentru copii la poezia lirică, profund angajată în problemele identitare și naționale ale Basarabiei.

În anii ’80, Grigore Vieru a devenit una dintre figurile centrale ale Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia. Poeziile sale, dar și cântecele compuse pe versurile sale, au jucat un rol esențial în deșteptarea conștiinței naționale a românilor basarabeni.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În această perioadă, Vieru s-a implicat activ în viața politică, fiind unul dintre fondatorii Frontului Popular și un organizator al Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A fost un susținător fervent al revenirii la alfabetul latin și al declarării limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova.

Datorită meritelor sale literare și naționale, în 1989, Vieru a fost ales Membru de Onoare al Academiei Române, iar în 1991 a devenit membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii. În 1992, Academia Română l-a propus pentru Premiul Nobel pentru Pace.

Accidentul tragic de mașină care i-a curmat viața

În seara zilei de 15 ianuarie 2009, Grigore Vieru a participat la un eveniment dedicat Zilei Culturii Naționale, organizat la Palatul de Cultură din Cahul. Pe scenă, poetul a recitat poezii și chiar a interpretat un cântec alături de interpretul Paul Surugiu, cunoscut sub numele de scenă Fuego.

După concert, a urmat o recepție, iar în jurul orei 22:00, Vieru a plecat spre Chișinău împreună cu Gheorghe Munteanu, vicedirectorul Ansamblului „Joc”.

În jurul orei 01:20, la 16 ianuarie 2009, în apropiere de orașul Ialoveni, șoferul automobilului Opel Astra, Gheorghe Munteanu, a pierdut controlul volanului din cauza vitezei excesive și a condițiilor rutiere dificile.

Mașina s-a izbit violent de un bloc de beton amplasat neregulamentar pe marginea drumului. În urma impactului, Vieru a suferit răni grave: traumatism cranio-cerebral, multiple plăgi faciale, fractură a gambei stângi și o leziune gravă a ficatului.

Transportat de urgență la spitalul din Chișinău, poetul a fost internat în secția de reanimare, dar, din păcate, la 18 ianuarie, la ora 01:25, s-a stins din viață.

Ulterior, investigațiile au arătat că șoferul era obosit și circula cu viteză prea mare pe un segment de șosea avariat, pe timp de ceață. De asemenea, blocul de beton în care s-a lovit mașina fusese amplasat ilegal, ceea ce a contribuit decisiv la gravitatea accidentului.

Vezi și: Sfârşitul celor mai iubiţi români din Basarabia. Cumplita moarte a Doinei şi a lui Ion Aldea Teodorovici

Grigore Vieru în biblioteca personală de acasă. 1971, Chișinău. Foto Facebook Agenția Națională a Arhivelor

O moarte asemănătoare cu cea a prietenilor săi, Ion și Doina Aldea Teodorovici

Coincidența tragică face ca moartea lui Grigore Vieru să semene izbitor cu cea a prietenilor săi apropiați, Ion și Doina Aldea Teodorovici.

Cuplul de interpreți și militanți pentru reunirea Basarabiei cu România a murit într-un accident de mașină pe 30 octombrie 1992, în apropierea localității Coșereni, pe drumul dintre București și Chișinău.

Ion și Doina Aldea Teodorovici erau cunoscuți pentru cântecele lor patriotice și pentru implicarea activă în Mișcarea de Eliberare Națională. Moartea lor a fost considerată suspectă de mulți contemporani, având în vedere influența pe care o aveau asupra populației basarabene.

Deși oficial s-a stabilit că accidentul a fost cauzat de adormirea șoferului la volan, există numeroase teorii care sugerează că ar fi fost o acțiune premeditată.

Aceeași suspiciune a planat și asupra accidentului lui Grigore Vieru, mai ales că poetul primise în trecut amenințări din cauza activismului său pro-românesc. Însă, în lipsa unor dovezi concludente, moartea sa a fost considerată un tragic accident rutier.

Vezi și: Raisa Vieru, soția regretatului poet Grigore Vieru, a murit la 94 de ani

Cele mai importante opere ale marelui poet

Grigore Vieru a fost unul dintre cei mai importanți poeți basarabeni, ale cărui creații s-au remarcat prin sensibilitate, patriotism și iubire pentru limba română. Opera sa este vastă, dar câteva dintre cele mai cunoscute lucrări includ:

„Numele tău” (1968)

Acest volum de poezie a marcat o cotitură importantă în opera lui Grigore Vieru. Dacă până atunci scrisese preponderent literatură pentru copii, „Numele tău” este o colecție de poezii de dragoste și meditații filozofice.

Volumul a fost prefațat de scriitorul Ion Druță și a contribuit la recunoașterea poetului în literatura română.

„Aproape” (1974)

Un alt volum de referință în care poetul îmbină elemente de lirism profund cu teme legate de iubire, mamă, copilărie și dorul de neam.

„Mama” (1975)

Poezia „Mama” este una dintre cele mai îndrăgite creații ale lui Grigore Vieru, un adevărat imn dedicat mamei. Aceasta exprimă dragostea nemărginită pentru cea care i-a dat viață și a fost adesea recitată în școli sau transpusă în cântece.

„Trei iezi” (1965)

Acesta este un volum pentru copii, inspirat din folclorul basarabean și având un stil jucăuș, educativ și melodic. Vieru a fost un autor foarte apreciat de copii datorită sensibilității și căldurii versurilor sale.

„Albinuța” (1979)

Una dintre cele mai celebre cărți pentru copii scrise de Grigore Vieru, „Albinuța” este un abecedar în versuri, plin de poezii și cântece dedicate copilăriei. A fost ilustrată de renumitul artist basarabean Lică Sainciuc și a devenit un reper esențial în literatura pentru cei mici.

„Steaua de vineri” (1978)

Această carte conține poezii patriotice, în care Grigore Vieru își exprimă dorul de România și suferința pentru Basarabia aflată sub regimul sovietic.

„Rădăcina de foc” (1988)

Volumul cuprinde poezii în care poetul vorbește despre identitatea românească, despre limba română și despre suferința poporului basarabean. Acest volum a avut un impact major în mișcarea națională de eliberare a Basarabiei de sub influența sovietică.

„Curățenia fântânii” (1993)

Un volum apărut după destrămarea URSS, în care poetul continuă să scrie despre identitatea românească și destinul tragic al Basarabiei.

Multe dintre poeziile lui Grigore Vieru au fost puse pe muzică de mari artiști, precum Ion și Doina Aldea-Teodorovici, Eugen Doga sau Fuego. Printre cele mai cunoscute cântece pe versurile sale se numără:

• „Pentru ea” – un imn dedicat limbii române.
• „Reaprindeți candela” – un cântec de suflet interpretat de Ion și Doina Aldea-Teodorovici.
• „Eminescu” – o poezie dedicată marelui poet român, devenită celebră prin muzicalizarea sa.

Moștenirea lui Grigore Vieru

Post-mortem, Grigore Vieru a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României”, iar numele său a fost atribuit unor școli și străzi din Republica Moldova și România.

Poezia sa rămâne un simbol al luptei pentru identitate națională și o dovadă a iubirii sale pentru limba română. Prin destinul său tragic, Grigore Vieru a completat un cerc dureros al pierderii unor mari patrioți ai Basarabiei.

Dispariția sa, asemănătoare cu cea a prietenilor săi Ion și Doina Aldea Teodorovici, a lăsat un gol imens în cultura română și în conștiința națională. Rămâne însă opera sa, un far al identității românești, care continuă să inspire generații întregi.

Vezi și: Povestea lui Ion Pillat, poetul ”retro” al literaturii române. Nepotul marelui Ion C. Brătianu l-a debutat pe George Bacovia