Descoperiri științifice fascinante din 2025: De la efectul limbii klingoniene asupra creierului la impresionantele păpuși de lut din El Salvador

Lumea științifică continuă să surprindă prin studii și descoperiri inedite. Printre cele mai recente se numără analiza efectului limbii klingoniene asupra activității cerebrale, descoperirea unor păpuși din lut în El Salvador și testarea eficienței camuflajului „dazzle”, din Primul Război Mondial.

De asemenea, cercetătorii au analizat modul în care caracatițele de sex masculin evită să fie devorate de partenerele lor după împerechere.

Păpuși de lut vechi de 2.400 de ani

O echipă de arheologi care a excavat piramida San Isidro din El Salvador a descoperit cinci figurine de lut, datând din jurul anului 400 î.e.n.

Aceste obiecte, numite „Bolinas”, ar putea fi considerate forme timpurii de marionete, fiind dotate cu capete mobile atașate prin articulații speciale.

Momente grele pentru Oana Roman. Vedeta cere despăgubiri pentru ce a pățit: „Inadmisibil! O să fac reclamație”

Andreea Marin jubilează! Violeta tocmai a primit vestea cea mare, a intrat la o facultate de prestigiu din SUA. Ce va studia fiica prezentatoarei

Trei dintre figurine au aproximativ 30 de centimetri înălțime, iar celelalte două măsoară 18 centimetri. Expresiile sculptate în lut variază în funcție de unghiul din care sunt privite, ceea ce sugerează un rol ritualic, nu unul ludic.

Interesant este faptul că astfel de artefacte au fost descoperite și într-un sit funerar mayaș din Guatemala, ceea ce ar putea indica o conexiune culturală între regiunile respective.

Conform cercetătorilor, figurinele ar fi fost folosite în ceremonii religioase sau în ritualuri funerare, având un scop simbolic, al cărui sens exact s-a pierdut în timp, scrie ArsTechnica.

Impactul limbilor create artificial asupra creierului

Cercetătorii de la MIT au realizat un studiu inedit asupra modului în care limbile create artificial, precum klingoniana din Star Trek sau dothraki din Game of Thrones, sunt procesate de creier.

Folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), au analizat activitatea cerebrală a 44 de persoane fluente în astfel de limbi, comparând reacțiile lor la fraze rostite în limba lor maternă.

Rezultatele au arătat că regiunile cerebrale responsabile de procesarea limbajului sunt activate în același mod indiferent dacă subiecții aud fraze în limba lor nativă sau într-un limbaj artificial bine structurat.

Acest lucru sugerează că, din punct de vedere neurologic, acestea sunt percepute ca limbi autentice, spre deosebire de codurile de programare, care nu declanșează aceeași activitate cerebrală.

Cercetătorii plănuiesc să analizeze inclusiv limba lojban, un limbaj considerat logic, pentru a înțelege mai bine ce elemente determină activarea acestor regiuni cerebrale.

Camuflajul „dazzle” din Primul Război Mondial, mit sau realitate?

În timpul Primului Război Mondial, navele erau vopsite în modele geometrice complexe, numite „dazzle camouflage”, pentru a deruta inamicii.

Un studiu din 1919 a susținut că această tehnică funcționa, însă cercetătorii de la Aston University au reevaluat datele inițiale și au realizat propriile experimente pentru a verifica eficacitatea reală a camuflajului.

Folosind simulări moderne și analizând fotografii originale, echipa a ajuns la concluzia că efectul „dazzle” era real, dar destul de redus.

Un fenomen numit „efectul orizontului”, iluzia optică ce face ca navele să pară aliniate orizontului, s-a dovedit mult mai eficient în a induce eroare asupra traiectoriei acestora. Astfel, deși camuflajul avea un anumit impact, acesta nu era decisiv în lupta împotriva submarinelor inamice.

Strategia caracatițelor pentru a evita canibalismul

Caracatițele cu linii albastre (Hapalochlaena fasciata) masculi, o specie veninoasă, se confruntă cu riscul de a fi devorați de femele după împerechere.

Un nou studiu publicat în Current Biology arată că masculii au dezvoltat o strategie de supraviețuire: în timpul împerecherii, aceștia își mușcă partenerele în apropierea inimii, injectându-le venin ce conține tetrodotoxină, aceeași substanță neurotoxică prezentă la peștii balon.

Veninul paralizează temporar femela, reducând astfel riscul ca aceasta să atace masculul în timpul actului. Cercetătorii au observat că efectele paralizante durează între 40 și 75 de minute, timp suficient pentru ca masculul să își finalizeze împerecherea și să se îndepărteze în siguranță.