Descoperirea unui craniu vechi de un milion de ani ar putea rescrie tot ce știm până acum despre evoluția umană

Un craniu fosil descoperit în China și reconstruit digital după trei decenii de la găsire readuce sub lupă cea mai complicată porțiune a istoriei noastre evolutive. Modelarea 3D a exemplarului, cunoscut ca „Yunxian 2”, sugerează că divergența dintre liniile umane ar fi început cu sute de mii de ani mai devreme decât se credea, iar Asia ar fi jucat un rol mai important în acest episod timpuriu decât indicau teoriile dominante. Concluziile nu sunt un verdict, dar suficient de puternice pentru a reaprinde disputa privind așa-numitul „Muddle in the Middle”, intervalul cuprins între acum 1 milion și 300.000 de ani, când arborele nostru evolutiv pare deosebit de încâlcit, notează BBC.

Ce arată reconstrucția digitală a craniului „Yunxian 2”

Fosilul, puternic deformat de procesul de fosilizare, a fost reconstituit folosind tomografie computerizată, scanare cu lumină structurată și tehnici de reconstrucție virtuală pentru a obține o morfologie cât mai apropiată de cea inițială. Echipa a comparat apoi modelul rezultat cu peste o sută de exemplare cunoscute din aceeași perioadă, inclusiv cu rămășițe atribuite lui Homo erectus, dar și cu fosile mai recente, precum cele asociate propunerii de specie Homo longi, alături de trăsături prezente la Homo sapiens.

Rezultatul surprinde printr-o combinație neobișnuită: un profil facial proiectat, compatibil cu forme arhaice, dar cu indicii privind o capacitate craniană mai mare și trăsături craniofaciale care apropie specimenul de linii considerate până acum mai târzii. Dacă această interpretare se confirmă, înseamnă că în urmă cu circa 1 milion de ani existau deja ramuri umane distincte, ceea ce împinge înapoi momentul „răsucirii” arborelui evolutiv uman.

Replica: craniul are circa un milion de ani, dar prezintă unele trăsături moderne. (Foto: BBC)

De ce această descoperire pune sub semnul întrebării cronologia clasică

Teoria dominantă a văzut mult timp Africa drept scena principală a începuturilor și a diversificării timpurii a homininilor, cu dispersii ulterioare în Eurasia. „Yunxian 2” sugerează însă că estul Asiei ar fi fost mai mult decât o etapă secundară a răspândirii: ar fi putut găzdui populații cu trăsături avansate mai devreme decât presupuneau modelele. Acest lucru nu „mută” originile speciei noastre în Asia, dar complică imaginea, indicând că evoluția umană a fost policentrică și mai puțin liniară decât narațiunile simplificatoare.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Pentru intervalul supranumit „Muddle in the Middle”, în care apar și dispar forme intermediare greu de încadrat, un craniu ce combină caracteristici „arhaice” și „moderne” oferă un reper important. Ar putea explica de ce fosile din epoci apropiate arată atât de diferit și de ce unele trăsături par să fi apărut, dispărut și reapărut în regiuni diferite.

Entuziasm, dar și prudență metodologică

Comunitatea științifică salută progresele tehnologice care permit „îndreptarea” digitală a fosilelor deformate, însă avertizează că reconstrucțiile morfologice trebuie coroborate cu alte tipuri de dovezi. Fără material genetic recuperabil (puțin probabil la o vechime de ~1 milion de ani), concluziile rămân, inevitabil, probabilistice. Mai mulți specialiști subliniază că similitudinile de formă nu echivalează automat cu înrudiri directe și că evoluția convergentă poate produce „asemănări” în populații care nu sunt pe aceeași linie.

Există și întrebări deschise privind datarea exactă a stratului, contextul geologic și asocierea cu alte artefacte din sit. De aceea, echipa va continua analizele de microstructură, modelare statistică pe loturi mai mari și revizuirea comparativă cu serii regionale din Africa, Europa și Asia.

Ilustrație artistică a capului unui bărbat adult care a trăit acum circa 1 milion de ani în provincia Hubei, China, bazată pe reconstrucția digitală a craniului fosil „Yunxian 2”. (Foto: Reuters)

Implicațiile unui posibil „salt” înapoi în timp

Dacă separarea liniilor umane majore începe mai devreme, apar două consecințe majore. Prima: apariția unor trăsături considerate „moderne” ar putea fi reevaluată ca fiind mozaicată, apărând independent sau păstrându-se diferențiat în populații separate geografic. A doua: scenariile de migrație și amestec dintre populații devin mai complexe, obligând la modele care iau în calcul contacte repetate între grupuri pe arii întinse, nu doar „valuri” unidirecționale.

Pentru publicul larg, mesajul-cheie e că evoluția umană nu este o scară dreaptă, ci o rețea cu ramuri care se despart, se suprapun și uneori se reunesc. „Yunxian 2” nu dă un răspuns final, dar adaugă o piesă credibilă în puzzle-ul unei epoci în care lipsesc încă multe verigi.

Ce urmează

Pe termen scurt, vor continua reconstrucțiile virtuelle pe alte fragmente și comparațiile cantitative cu colecțiile majore, pentru a testa cât de robustă este „semnătura” morfologică atribuită craniului. Sunt așteptate și reevaluări ale unor fosile mai vechi, păstrate în muzee, acum analizabile prin tehnici non-invazive de înaltă rezoluție. Pe termen mediu, corelarea cu date paleoecologice și cu distribuția industrialelor litice ar putea indica „peisajul” cultural și ecologic în care a trăit individul reprezentat de „Yunxian 2”.

Indiferent de verdictul final, această descoperire obligă la nuanțarea cronologiei și topografiei evoluției noastre. Mai puțin „linie dreaptă”, mai mult „mozaic” – iar fiecare nouă fosilă reconstituită cu instrumentele tehnologiei moderne poate fie să întărească, fie să răstoarne ipotezele curente. În știință, tocmai această deschidere la revizuire este semn de sănătate, nu de slăbiciune.