Descoperirea din China care ar putea rescrie istoria evoluției umane. Fosilele misterioase dezvăluie un strămoș necunoscut

Descoperirile arheologice din ultimii ani continuă să provoace și să redefinească înțelegerile noastre despre originea și evoluția umană. O colecție de fosile umane descoperite într-o serie de situri din China ridică noi întrebări despre modul în care specia noastră a evoluat și cum s-a răspândit pe glob. Fragmente de craniu, dinți și mandibule, vechi de aproximativ 300.000 îndă 100.000 de ani, au fost analizate în detaliu de către cercetători, sugerând că acestea ar putea aparține unei specii umane necunoscute până acum.

Homo juluensis: un strămoș cu trăsături remarcabile

Cercetările conduse de profesorul Christopher Bae de la Universitatea din Hawaii, în colaborare cu profesorul Wu Xiujie din Beijing, au scos la lumină un detaliu fascinant despre aceste fosile: dimensiunea craniană impresionantă. Propunerea lor, publicată în jurnalul „Nature Communications”, sugerează clasificarea acestui strămoș sub denumirea de Homo juluensis, un nume derivat din expresia chineză „ju lu”, care se traduce prin „cap mare”.

„Craniile lor sunt extrem de mari, cu o capacitate estimată între 1.700 și 1.800 de centimetri cubi”, explică profesorul Bae, citat de CNN. „Comparativ, craniul unui Homo sapiens modern are, în medie, o capacitate de aproximativ 1.450 de centimetri cubi”. Acest aspect sugerează o dezvoltare cerebrală remarcabilă, dar ridică și întrebări despre modul în care această caracteristică ar fi influențat comportamentul și adaptarea acestui strămoș.

O priveliște a peisajului din Xujiayao, un sit din China unde, în anii 1970, au fost descoperite 21 de fosile care acum sunt considerate aparținând unei specii umane necunoscute până în prezent. (Foto: Christopher Bae/CNN)

Controverse în comunitatea științifică

Propunerea clasificării fosilelor ca aparținând unei noi specii nu este lipsită de controverse. Mulți paleoantropologi consideră că este prea devreme pentru a stabili dacă aceste fosile reprezintă cu adevărat o specie distinctă sau dacă sunt doar variații regionale ale unor hominizi deja cunoscuți, cum ar fi Denisovanii. De exemplu, Ryan McCrae de la Smithsonian National Museum of Natural History atrage atenția asupra lipsei de dovezi genetice care să sprijine această clasificare.

„Fără o comparație directă între fosilele craniene și mostrele genetice ale Denisovanilor, este prematur să tragem concluzii”, explică McCrae. Denisovanii sunt cunoscuți aproape exclusiv din date genetice, ceea ce face dificilă asocierea lor cu fragmentele fosile descoperite.

Noi descoperiri în siturile din China

Fosilele care au alimentat această discuție provin din mai multe situri arheologice din China. La Xujiayao, în nordul țării, au fost descoperite 21 de fosile aparținând unor indivizi care au trăit acum aproximativ 200.000 – 160.000 de ani. Alte locuri de interes includ Lingjing, unde s-au găsit fragmente de craniu între 2007 și 2014, și Harbin, unde un craniu bine conservat a fost ținut ascuns într-o fântână timp de 90 de ani, fiind redescoperit recent.

Multe dintre aceste fosile au fost inițial clasificate ca intermediari între Homo erectus și Homo sapiens, conform teoriei multiregionalismului, o ipoteză acum depășită. Începând din anii 2000, modelul „Out of Africa”, care sugerează o origine africană comună pentru toți Homo sapiens moderni, a devenit predominant, schimbând perspectivele asupra acestor fosile.

Cele 16 fragmente fosilizate de oase descoperite la Xujiayao, în nordul Chinei. (Foto: Xiujie Wu/CNN)

Homo longi și conexiunile cu „Dragon Man”

Un alt element care complică imaginea este descoperirea craniului supranumit „Dragon Man” începută în 1933 și publicată în literatura științifică încă din 2021. Acest craniu, considerat unul dintre cele mai bine păstrate ale unei specii umane arhaice, este asociat de unii cercetători cu Denisovanii sau cu alte fosile descoperite în situri din China.

Cercetătorii precum Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra sugerează că multe dintre fosilele clasificate ca aparținând lui Homo juluensis ar putea fi, de fapt, parte din specia Homo longi, ilustrând astfel complexitatea evoluției umane în regiunea asiatică.

Implicațiile descoperirilor pentru evoluția umană

Aceste descoperiri subliniază că povestea evoluției umane este departe de a fi completă. Numărul mare de specii de hominizi care au coexistat în trecut sugerează o diversitate evolutivă remarcabilă. Totuși, clasarea prematură a fosilelor în categorii stricte ar putea complica înțelegerea acestei diversități.

Pământul ascunde încă secrete despre strămoșii noștri, iar cercetările viitoare vor continua să aducă la lumină fragmente din acest puzzle fascinant. Fie că Homo juluensis va fi acceptat ca specie distinctă sau nu, aceste fosile rămân o piesă importantă în îlesirea misterului originii umane.