Descoperirea care rescrie începuturile umanității: Un geolog român, în paginile revistei Nature Communications

Geologul român Dan V. Palcu Rolier, afiliat la Institutul GeoEcoMar, Universitatea din São Paulo și Universitatea Utrecht, revine în atenția comunității științifice internaționale cu o descoperire care schimbă radical modul în care înțelegem originile umanității.

După succesul obținut în 2021 cu identificarea mega-lacului Paratethys, el semnează acum, alături de o echipă internațională, un studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Communications, privind o serie de unelte din piatră descoperite în situl arheologic Namorotukunan, de pe malul lacului Turkana, Kenya. Aceste unelte, de tip Oldowan, sunt considerate cele mai vechi instrumente create de om și arată o tradiție tehnologică remarcabil de stabilă, transmisă pe o perioadă de peste 300.000 de ani.

De la o întâmplare la o descoperire care schimbă istoria

Cercetarea, desfășurată sub coordonarea GeoEcoMar și a partenerilor internaționali, aduce dovezi că hominizii care au trăit în această zonă acum peste 2,7 milioane de ani au reușit să se adapteze mediului în schimbare, alegând să rămână, să creeze și să inoveze, în loc să migreze. „Este un punct de cotitură în evoluția umană”, spune dr. Dan V. Palcu Rolier. „Acum aproximativ 2,75 milioane de ani, în Turkana, oamenii s-au adaptat: au rămas și au folosit uneltele, învățând să reziste forțelor naturii.”

Povestea acestei realizări științifice a început în 2018, când Palcu Rolier a fost invitat pe neașteptate să participe la o expediție în Kenya, în locul unui coleg. O decizie spontană care avea să schimbe direcția cercetărilor sale. Ajuns la situl Namorotukunan, situat într-o vale fluvială fosilizată, el a propus echipei să sape mai adânc decât fusese planificat. Intuiția s-a dovedit corectă: sub straturile explorate anterior au fost găsite artefacte ce aveau să dezvăluie o istorie veche de milioane de ani.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Descoperirea a arătat o continuitate uluitoare: uneltele de tip Oldowan erau realizate aproape identic în intervale de timp ce se întindeau pe sute de milenii. Alegerea materialului – calcedonia, o rocă rară, dar ideală pentru prelucrare – și urmele de tranșare a cărnii de pe oase indică o cunoaștere aprofundată a mediului și o transmitere intenționată a tehnicilor între generații. „Am tratat fiecare strat de rocă precum o pagină dintr-o carte. Împreună, ele spun povestea adaptării omului la schimbare”, explică geologul român.

Pandemia de COVID-19 a suspendat cercetările pentru doi ani, însă echipa nu a abandonat proiectul. În 2022, expediția a fost reluată, iar în 2023 au fost finalizate analizele și documentația pentru publicarea studiului. „Munca începută în 2012 a prins formă completă. Perseverența strămoșilor noștri ne-a inspirat să fim la fel de încăpățânați”, afirmă Palcu Rolier.

Continuitatea uneltelor, dovadă a gândirii umane timpurii

Rezultatele publicate arată că uneltele descoperite la Namorotukunan provin din trei niveluri principale, datate la 2,75, 2,60 și 2,44 milioane de ani. Faptul că acestea au fost produse în mod constant, fără modificări majore de tehnică, dovedește că hominizii aveau o memorie culturală și o capacitate de transmitere a cunoștințelor de la o generație la alta.

Cercetătorii internaționali implicați în studiu susțin că aceste date oferă o nouă perspectivă asupra evoluției cognitive. Dr. Niguss Baraki, de la Universitatea George Washington, subliniază „precizia uimitoare” a tehnicii de lucru, iar dr. Frances Forrest, de la Universitatea Fairfield, observă legătura directă dintre uneltele din piatră și resturile de carne tranșată, semn al unei diete diversificate. În același timp, dr. Rahab Kinyanjui, de la Museums of Kenya și Institutul Max Planck, vorbește despre reziliență: „Pe măsură ce vegetația se transforma din savană în semideșert, confecționarea uneltelor rămânea constantă. Asta înseamnă adaptare conștientă.”

Dan V. Palcu Rolier consideră că momentul descoperit la Namorotukunan marchează începutul unei noi etape în evoluția umană – momentul în care omul nu se mai limitează la a supraviețui naturii, ci începe să o modeleze. „Aici se naște adevărata poveste a umanității: clipa în care alegem să rămânem și să învățăm, nu să fugim”, afirmă cercetătorul.

România, parte din marile descoperiri ale lumii

Contribuția lui Dan V. Palcu Rolier confirmă locul cercetării românești în dialogul științific global. Geologul nu doar că a participat la studiul internațional, ci a oferit perspectiva evoluționistă care a devenit nucleul interpretării descoperirii. Ideea că momentul Namorotukunan marchează debutul conștient al umanității – prima dovadă a intenției de a înfrunta mediul, nu doar de a-l suporta – este una dintre cele mai importante contribuții conceptuale ale cercetării.

Palcu Rolier nu este străin de recunoașterea internațională: în 2021, a condus echipa care a descoperit lacul Paratethys, cel mai mare lac care a existat vreodată pe Pământ. Rezultatele acelui studiu au fost validate de Guinness World Records și publicate în edițiile internaționale ale anuarului, punând din nou România pe harta descoperirilor geologice majore.

Prin aceste noi dovezi din Kenya, Dan V. Palcu Rolier confirmă că cercetarea românească poate contribui la rescrierea marilor narațiuni științifice despre trecutul planetei. Descoperirea de la Namorotukunan nu vorbește doar despre istoria omului, ci și despre perseverență, cunoaștere și capacitatea de a transforma adversitatea în progres – lecții care, la milioane de ani distanță, rămân mai actuale ca niciodată.