Descoperire rară la Pompeii: fresca misterioasă care dezvăluie un cult secret

Arheologii de la Pompeii au scos la lumină o frescă impresionantă care dezvăluie detalii despre un cult misterios închinat lui Dionysos, zeul vinului. Aceasta prezintă scene unice de inițiere și ritualuri secrete care arată o latură mai puțin cunoscută a societății romane. Descoperirea a fost făcută în ceea ce se numește acum Casa lui Thiasus și este considerată una dintre cele mai importante descoperiri din ultimii ani.

Noua frescă descoperită este de dimensiuni impresionante, întinzându-se pe trei pereți ai unei săli de banchet, cu al patrulea perete deschis spre o grădină. Fundalul este de un roșu strălucitor, iar personajele reprezentate sunt maenade – femei adepte ale cultului lui Dionysos – surprinse în ipostaze sălbatice, purtând săbii și transportând pe umeri capre sacrificate. Aceste femei, considerate inițiate ale cultului, simbolizează ruperea de normele impuse de societatea masculină și adoptarea unui stil de viață liber, dominat de dansuri frenetice și vânătoare.

În frescă apar și satiri tineri – creaturi jumătate om, jumătate țap – care cântă la flaut și participă la sacrificii de vin. Scena centrală o înfățișează pe o tânără alături de un satir bătrân, în momentul inițierii sale în acest cult misterios.

Cultul dionisiac, originar din Grecia secolului al V-lea î.Hr., era caracterizat de ritualuri ascunse, interzise celor din afara comunității. Prin această frescă, istoricii obțin un indiciu rar despre desfășurarea acestor inițieri, sugerând că și romanii, la fel ca grecii, aveau tradiția de a vâna ca parte a ritualurilor dedicate lui Dionysos.

Datate între anii 40-30 î.Hr., picturile aveau deja aproximativ 100 de ani în momentul în care Pompeii a fost distrus de erupția Vezuviului.

Legătura dintre cultul lui Dionysos și stările extatice

Deși multe detalii despre misterele dionisiace s-au pierdut de-a lungul timpului, se știe că acestea implicau consum excesiv de vin și utilizarea substanțelor halucinogene, precum opiul, pentru a induce stări de transă. Dionysos era asociat cu ideea de renaștere, iar adepții cultului său sperau la o formă de înviere simbolică după inițiere.

Singura altă frescă de dimensiuni similare care descrie astfel de ritualuri a fost descoperită în 1909, în Villa Misterelor din Pompeii. Deși și aceasta conține imagini ale maenadelor și satirilor, nu include scene de vânătoare, ceea ce face din fresca de la Casa lui Thiasus o descoperire unică.

Această frescă confirmă și o realitate istorică surprinzătoare: deși festivalurile dedicate lui Dionysos au fost oficial interzise în Italia în anul 186 î.Hr., această interdicție pare să fi fost ignorată în multe regiuni, inclusiv la Pompeii.

Un document istoric excepțional

Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic din Pompeii, a declarat că frescele din Casa lui Thiasus și din Villa Misterelor scot la iveală „partea sălbatică, de nestăpânit, a femeilor” din acea epocă. Aceste reprezentări demonstrează că unele femei din lumea antică găseau o formă de eliberare de normele stricte ale societății romane prin participarea la astfel de rituri mistice.

Descoperirea a fost salutată de Ministrul Culturii din Italia, Alessandro Giuli, care a descris fresca drept „un document istoric excepțional”. Casa lui Thiasus, numită astfel după termenul ce desemnează un grup de adepți ai lui Dionysos, este acum inclusă în traseele turistice din Pompeii, oferind vizitatorilor o fereastră spre un aspect puțin cunoscut al lumii antice.