Descoperire majoră în arheologie: Neanderthalienii făceau focul în Anglia acum 400.000 de ani

Un studiu recent publicat în revista Nature a scos la iveală cea mai timpurie dovadă directă de creare controlată a focului, iar autorii susțin că această tehnologie a fost folosită de Neanderthalieni în urmă cu peste 400.000 de ani pe teritoriul Marii Britanii. Fragmentele minuscule de pirita descoperite la situl Barnham din Suffolk rescriu ceea ce știam despre evoluția cognitivă și tehnologică a strămoșilor noștri apropiați. Pentru arheologi, găsirea acestor urme este un moment istoric: tehnologia pentru aprinderea focului pare să fi apărut mult mai devreme decât se credea.

Excavațiile de la Barnham, începute în 2013, au scos la suprafață un ansamblu impresionant de indicii: un strat de argilă înroșită de căldură, topoare de mână sparte termic și, cel mai important, fragmente rare de pirita. Cercetătorii au determinat că argila a fost expusă repetat la ardere localizată, ceea ce indică existența unui vetre antice.

Descoperirea piritelor a fost însă momentul definitoriu. Pirita produce scântei atunci când este lovită de cremene, iar în zona Barnham este aproape absentă în mod natural. Faptul că este prezentă în sit sugerează că a fost adusă intenționat pentru a genera foc. Pentru Nick Ashton de la British Museum, aceasta reprezintă „cea mai interesantă descoperire” din întreaga sa carieră de 40 de ani.

Cercetările anterioare în Africa și Orientul Mijlociu arătaseră posibile urme de folosire a focului — sedimente înroșite, oase arse, instrumente expuse la temperaturi ridicate. Însă aceste dovezi erau indirecte și adesea controversate. Barnham furnizează însă primul ansamblu coerent și geochimic complet, care arată nu doar folosirea focului, ci și producerea lui deliberată.

Oana Roman, criticată după ce şi-a cumpărat o geantă de lux. ”Din banii mei, cu munca mea”. Ce i-a deranjat pe internauţi

Cele 5 zodii care trăiesc cea mai intensă săptămână romantică din an, începând cu 15 decembrie. Marea iubire bate la geam

Neanderthalienii, pionieri ai tehnologiei focului

Cu toate că situl nu mai păstrează resturi osoase, autorii studiului consideră că locuitorii zonei erau Neanderthalieni timpurii. Susținerea vine din paralela cu situl Swanscombe, unde au fost găsite fragmente craniene datate în aceeași perioadă, aparținând acestor hominini.

Descoperirea arată că Neanderthalienii aveau un nivel sofisticat de comportament tehnologic, mult peste imaginea învechită a unor ființe primitive. Firea controlată reprezenta un avans crucial, deoarece permitea încălzire, gătire, protecție împotriva prădătorilor și întărirea coeziunii sociale în grup.

Rolul focului în evoluția omenirii este considerat imens. Studiile sugerează că gătitul alimentelor a facilitat dezvoltarea creierului datorită aportului nutritiv crescut, iar capacitatea de a aprinde focul la nevoie indică abilități cognitive complexe: planificare, învățare socială, transmiterea cunoștințelor între generații.

Cercetătoarea April Nowell, specialistă în paleolitic, consideră că descoperirea de la Barnham reprezintă o piesă esențială în dezbaterea privind gradul de control al focului în rândul Neanderthalienilor. Studiul sugerează că stăpânirea focului nu era un eveniment izolat, ci posibil o practică răspândită în rândul unor grupuri diversificate ale aceleiași specii.

Impact asupra teoriei evolutive: cine a făcut focul primul?

Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale descoperirii este întrebarea dacă Neanderthalienii au inventat tehnologia de producere a focului independent de Homo sapiens. În perioada în care Barnham era ocupat — acum 400.000 de ani — strămoșii direcți ai oamenilor moderni trăiau în Africa și probabil nu interacționau cu grupurile neanderthaliene din Europa.

Dacă Neanderthalienii foloseau deja pirita și cremenea pentru a obține scântei în Anglia, acest lucru ridică posibilitatea existenței unor tradiții culturale distincte ale controlului focului, dezvoltate în paralel în diferite regiuni ale lumii. Chris Stringer, paleoantropolog la Natural History Museum din Londra, subliniază că Neanderthalienii „erau pe deplin umani”, având capacitatea de adaptare, inteligență și comportamente avansate similare celor ale oamenilor moderni.

În alte zone ale lumii există indicii timpurii ale folosirii focului, dar nu dovezi clare ale producerii lui. La Koobi Fora, în Kenya, sedimente arse datate la 1,5 milioane de ani sugerează folosirea spontană a incendiilor naturale. În Israel, situri de 800.000 de ani arată urme de oase arse, dar nu confirmă tehnici deliberate de aprindere.

Barnham schimbă radical această perspectivă. Dacă focul a devenit o parte regulată din viața Neanderthalienilor cu 350.000 de ani înainte de ultimele dovezi cunoscute, înseamnă că tehnologia focului a fost un factor central în expansiunea lor spre nord, permițându-le să supraviețuiască în regiuni mai reci și să își dezvolte structuri sociale complexe.

Studiul deschide și întrebări noi: au redescoperit diferite populații tehnica focului în mod independent? S-a transmis cunoașterea între grupuri separate geografic? A influențat controlul focului migrațiile, dieta și evoluția culturală? Cercetătorii spun că aceste întrebări vor continua să fie explorate, însă descoperirea din Anglia oferă acum o ancoră cronologică decisivă.

În esență, dovezile de la Barnham arată că Neanderthalienii aveau o stăpânire sofisticată a mediului și un grad de inginerie tehnică uimitor pentru epoca lor. Tehnologia focului devine astfel nu doar o invenție, ci o mărturie a inteligenței lor profunde și a rolului central pe care l-au jucat în modelarea istoriei umane timpurii.