Deschiderea succesiunii. Ce înseamnă şi cine o poate solicita
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/04/deschiderea-succesiunii.jpg)
Deschiderea succesiunii este un moment-cheie în procesul de moștenire, marcând începutul procedurii prin care bunurile, drepturile și datoriile unei persoane decedate sunt transmise moștenitorilor săi legali sau testamentari. Este un termen juridic esențial în dreptul succesoral, iar înțelegerea acestuia este importantă pentru oricine se confruntă cu pierderea unei persoane apropiate.
Ce este deschiderea succesiunii
Deschiderea succesiunii are loc în momentul decesului unei persoane, și se realizează la ultimul domiciliu al defunctului, conform legislației civile din România. Practic, de la acea dată, moștenirea devine un drept deschis pentru toți cei care pot pretinde o parte din patrimoniul rămas.
Această etapă nu presupune automat transferul proprietății către moștenitori, ci marchează începutul unui proces legal ce poate fi desfășurat fie în fața unui notar public, fie în instanță – în funcție de existența sau nu a unui acord între moștenitori.
CITEŞTE ŞI: Succesiunea când moștenitorii nu se înțeleg. Ce soluții legale există pentru a împărți corect averea?
Cine poate solicita deschiderea succesiunii? Orice persoană care se consideră moștenitor (legal sau testamentar), precum și orice creditor al defunctului, poate solicita deschiderea succesiunii. Procedura se inițiază de regulă la biroul notarului public de pe raza ultimului domiciliu al persoanei decedate.
Documente necesare pentru deschiderea succesiunii
Pentru a demara procesul succesoral, moștenitorii trebuie să prezinte mai multe acte, printre care:
- Certificatul de deces;
- Acte de identitate ale moștenitorilor;
- Acte de stare civilă (certificate de naștere, căsătorie);
- Testamentul (dacă există);
- Acte de proprietate asupra bunurilor lăsate moștenire;
- Certificat de atestare fiscală;
- Declarații de acceptare sau renunțare la moștenire.
Conform Codului civil, moștenirea trebuie acceptată sau refuzată în termen de 1 an de la data decesului. Acceptarea poate fi expresă (prin declarație notarială) sau tacită (prin comportamentul moștenitorului). Dacă nu se face nicio declarație în acest termen, se consideră că moștenirea este refuzată.
Este important de știut că, în lipsa unui certificat de moștenitor eliberat de notar sau a unei hotărâri judecătorești, moștenitorii nu pot vinde, închiria sau înstrăina bunurile moștenite, deoarece nu au încă dreptul legal de proprietate asupra lor.