Decizie istorică în Noua Zeelandă! Un munte a fost recunoscut legal ca persoană. Ce drepturi și obligații are acum

Noua Zeelandă a făcut un pas revoluționar în recunoașterea drepturilor naturii. Joi, 30 ianuarie 2025, Muntele Taranaki, considerat un strămoș venerat de indigenii maori, a primit statut juridic de persoană, beneficiind de toate drepturile și responsabilitățile aferente.

Muntele Taranaki devine entitate juridică

Taranaki Maunga, așa cum este numit în limba maori, este un vulcan adormit, situat pe Insula de Nord a Noii Zeelande, având o înălțime de 2.518 metri. Acesta atrage anual mii de turiști pentru drumeții și sporturi de iarnă.

Prin noua lege, muntele devine o entitate juridică independentă, cu un statut similar unei ființe umane. Această recunoaștere vine ca o reparație istorică, admițând că terenurile au fost confiscate abuziv de la populația indigenă după colonizarea britanică.

Citește și: Drumul fascinant din România pe care puțini îl străbat, cu tuneluri săpate în munte și peisaje care întrec Transfăgărășanul și Transalpina

Ce îngrăşământ se pune la zambile în primele zile din martie. Vor înflori mai frumos ca niciodată

Horoscopul zilei de sâmbătă, 1 martie 2025. Zodia care va da lovitura de Mărțișor

Conform legii, Taranaki Maunga este definit ca „un întreg viu și indivizibil”, incluzând muntele și terenurile din jur, cu toate elementele lor fizice și spirituale. Persoana juridică va fi reprezentată de o entitate administrativă denumită Te Kāhui Tupua, formată din opt membri: patru din triburile maori locale și patru numiți de guvern.

Paul Goldsmith, deputatul responsabil pentru relațiile cu triburile maori, a subliniat importanța simbolică a muntelui: „Este un strămoș, o sursă de sprijin fizic, cultural și spiritual.”

Un trecut marcat de nedreptăți

Colonizarea britanică a schimbat radical statutul muntelui. În 1770, exploratorul James Cook l-a redenumit Muntele Egmont, iar în 1865, guvernul colonial a confiscat terenurile triburilor maori din Taranaki, pedepsindu-le pentru rezistența la ocupație. Maorii au fost excluși din gestionarea muntelui, iar turismul a fost promovat în detrimentul practicilor tradiționale.

Citește și: Yanartaș, muntele legendar al Turciei unde focul nu se stinge niciodată

Mișcările de protest din anii 1970-1980 au determinat guvernul Noii Zeelande să recunoască drepturile culturale și teritoriale ale maorilor, conducând la reforme legislative precum cea adoptată acum.

Noua lege asigură protecția muntelui, eliminând posibilitatea vânzării forțate și permițind restaurarea utilizărilor tradiționale ale terenului. Printre principalele obligații ale entității juridice se numără:

• Conservarea ecosistemului și protejarea faunei locale;
• Permisiunea pentru accesul turiștilor, dar cu reguli stricte de mediu;
• Implicarea comunităților indigene în gestionarea muntelui.

Citește și: Cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf de munte este în România. Crucea de pe Caraiman, închinată eroilor români din Primul Război Mondial

Noua Zeelandă este una dintre puținele țări din lume care au recunoscut elemente ale naturii ca persoane juridice. În 2014, Te Urewera, o vastă pădure nativă, a primit acest statut, iar în 2017, Râul Whanganui a fost declarat persoană juridică, o decizie unică la nivel global.

Parlamentul Noii Zeelande a adoptat legea cu unanimitate, cei 123 de membri votând în favoarea recunoașterii Muntelui Taranaki ca persoană juridică. Momentul a fost sărbătorit prin waiata, un cântec tradițional maori, cântat de localnicii veniți la Wellington pentru a asista la eveniment.

Această decizie istorică vine într-un moment tensionat pentru relațiile interetnice din țară, dar reprezintă un pas semnificativ spre recunoașterea și respectarea drepturilor populației indigene și a patrimoniului natural neprețuit al Noii Zeelande.