De la un simplu desenator la adevăratul Indiana Jones. Povestea lui Howard Carter, faimosul egiptolog care a găsit mormântul faraonului Tutankhamon

Howard Carter, un nume sinonim cu una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din istorie, a avut un parcurs profesional remarcabil. De la începuturile sale modeste ca pictor de portrete de animale de companie, a ajuns să descopere mormântul intact al faraonului Tutankhamon, o realizare care a captivat imaginația lumii întregi.

Copilul cu talent la desen era fascinat de Egiptul antic

Născut la 9 mai 1874 în Kensington, Londra, Howard Carter a fost cel mai tânăr dintre cei unsprezece copii ai artistului și ilustratorului Samuel John Carter și ai Marthei Joyce Carter.

Fiind un copil bolnăvicios, a petrecut o mare parte a copilăriei la rudele din Swaffham, Norfolk, locul de naștere al ambilor părinți.

Acolo, sub îndrumarea tatălui său, și-a dezvoltat talentul artistic, în special în pictura de portrete de animale de companie pentru clienții înstăriți.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Interesul lui Carter pentru Egiptul antic a fost stârnit de vizitele la conacul familiei Amherst, Didlington Hall, care găzduia o colecție impresionantă de antichități egiptene.

Lady Amherst, impresionată de abilitățile sale artistice, a recomandat ca tânărul Howard să fie trimis în Egipt pentru a asista la excavările conduse de Percy Newberry la Beni Hasan.

Astfel, în 1891, la vârsta de doar 17 ani, Carter a ajuns în Egipt, unde a început să copieze și să documenteze mormintele din perioada Regatului Mijlociu.

Arheologia, marea lui pasiune și cariera mult visată

În 1892, Carter a lucrat sub îndrumarea renumitului arheolog Flinders Petrie la Amarna, capitala fondată de faraonul Akhenaton, soțul celebrei Nefertiti și tatăl regelui băiat Tutankhamon.

Această experiență i-a consolidat reputația în comunitatea arheologică. Ulterior, între 1894 și 1899, a colaborat cu Édouard Naville la Deir el-Bahari, unde a înregistrat reliefurile murale din templul reginei Hatshepsut.

Datorită dedicării și competențelor sale, în 1899, Carter a fost numit Inspector al Monumentelor pentru Egiptul de Sus în cadrul Serviciului de Antichități Egiptene.

În această poziție, a supravegheat diverse excavări și restaurări în zona Theba, inclusiv în Valea Regilor, unde a coordonat explorările sistematice ale arheologului american Theodore Davis.

Cariera lui Carter nu a fost lipsită de obstacole. În 1905, a fost implicat într-un incident cunoscut sub numele de „Afacerea Saqqara”, o confruntare violentă între paznicii egipteni și un grup de turiști francezi.

Carter a luat apărarea personalului egiptean și a refuzat să prezinte scuze oficiale, ceea ce a dus la demisia sa din funcția de inspector.

Vezi și: Adevărul despre „blestemul faraonului”, care a ucis peste 20 de persoane ce au deschis mormântul lui Tutankhamon

Howard Carter, egiptologul care a rămas in istorie ca cel care a descoperit mormântul lui Tutankhamon. Foto arhivă

Parteneriatul cu Lord Carnarvon

Timp de aproape trei ani, a trăit în Luxor fără un loc de muncă stabil, supraviețuind din vânzarea acuarelelor către turiști și lucrând ocazional ca desenator independent pentru Theodore Davis.

În 1907, norocul i-a surâs din nou când a fost angajat de George Herbert, al 5-lea conte de Carnarvon, un aristocrat britanic pasionat de Egiptul antic.

Lordul Carnarvon căuta un arheolog competent care să-i supravegheze săpăturile în Egipt, iar Carter părea alegerea ideală. Împreună, au început explorările în Valea Regilor, cu scopul de a descoperi mormântul unui faraon necunoscut.

Descoperirea mormântului legendarului faraon Tutankhamon

După ani de căutări fără succes, în 1922, Lordul Carnarvon a avertizat că va retrage finanțarea dacă nu se obțin rezultate concrete. Determinat, Carter a intensificat eforturile, iar la 4 noiembrie 1922, echipa sa a descoperit treptele care duceau la un mormânt intact.

”Uşor, extrem de uşor ni se părea nouă, când ne uitam, cum erau îndepărtate rămăşiţele de moloz care încărcau partea inferioară a uşii, până ce, în sfârşit, am avut întreaga uşă liberă în faţa noastră. Momentul decisiv sosise.

Cu mâinile tremurânde am realizat o mică breşă în colţul din stânga sus. Întuneric şi vid cât putea ajunge o tijă de fier pentru testare, ceea ce sugera că orice se afla dincolo era gol, şi nu umplut, aşa cum era pasajul pe care tocmai l-am curăţat.

Au fost făcute teste pentru lumânări, ca o măsură de precauţie împotriva posibilelor gaze, iar apoi, mărind puţin gaura, am introdus lumânarea şi am tras cu ochiul înăuntru, cu Lordul Carnarvon, Lady Evelyn şi Callender stând lângă mine neliniştiţi, aşteptând să audă verdictul.

La început, nu puteam vedea nimic, aerul cald ieşind din cameră făcea ca lumânarea să pâlpâie, dar îndată ce vederea mi s-a obişnuit cu lumina, detaliile camerei s-au ivit uşor din ceaţă, animale stranii, statuete şi aur – pretutindeni sclipiri de aur.

Pentru moment – trebuie să fi părut o eternitate celorlalţi care aşteptau – am fost înmărmurit de uimire, iar când Lordul Carnarvon, incapabil să mai suporte suspansul, a întrebat nerăbdător ”Poţi vedea ceva?”, tot ce am putut face a fost să spun ”Da, lucruri minunate!”.

Apoi, lărgind şi mai mult gaura, astfel încât să putem privi amândoi, am introdus o lanternă de buzunar”, relata celebrul arheolog momentul în care a deschis mormântul lui Tutankhamon.

Mormântul lui Tutankhamon, plin de comori neprețuite, a fost cea mai importantă descoperire arheologică a vremii.

Presa internațională a relatat pe larg evenimentul, iar Carter și Carnarvon au devenit celebrități peste noapte. Cu toate acestea, guvernul egiptean a intervenit, declarând că toate artefactele descoperite aparțin statului egiptean, împiedicând astfel revendicările lui Carnarvon asupra comorilor.

Vezi și: Blestemul lui Tutankhamon: Toți cercetătorii care au deschis mormântul faraonului au murit aparent inexplicabil VIDEO

Moștenirea celui supranumit ”adevăratul Indiana Jones”

După finalizarea lucrărilor de documentare și conservare a artefactelor din mormânt, în 1932, Carter s-a retras din activitatea arheologică.

Deși interesul public pentru Tutankhamon a scăzut în timp, el a continuat să trăiască o viață relativ izolată, împărțindu-și timpul între locuința sa din apropierea Luxorului și un apartament în Londra. Howard Carter a murit la 2 martie 1939, la vârsta de 64 de ani, necăsătorit și fără copii.

Pe mormântul său este inscripționat un epitaf preluat de pe unul dintre artefactele descoperite în mormântul lui Tutankhamon:

„Fie ca spiritul tău să trăiască, fie ca tu să petreci milioane de ani, tu care iubești Teba, stând cu fața la vântul din nord, ochii tăi contemplând fericirea”.

Astfel, viața și moartea lui Howard Carter au fost dedicate contemplării și ilustrării „lucrurilor minunate” ale Egiptului antic, lăsând în urmă o moștenire inestimabilă în domeniul arheologiei și egiptologiei.