De la scutire la impozit majorat: românii cu câștiguri din crypto, prinși în paradox fiscal

Românii care investesc în criptomonede au trecut, în mai puțin de un an, de la euforia unei scutiri de impozit votate de Parlament la dezamăgirea unui impozit mai mare, de 16%, introdus de Guvern. Povestea, plină de răsturnări politice și juridice, poate fi descrisă, pe scurt: după ce au sperat că scapă de o povară fiscală, investitorii s-au trezit cu una și mai grea.

Totul a început în noiembrie 2024, când Parlamentul a votat o scutire de impozit pe câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede, valabilă până la 31 iulie 2025. Propunerea fusese introdusă printr-un amendament semnat de deputatul de atunci, Sabin Sărmaș, la o lege care, în mod ironic, nu avea legătură directă cu criptomonedele.

Entuziasmul a fost imens în comunitatea investitorilor. Grupurile de pe rețelele sociale erau pline de discuții despre strategii de vânzare și de profit în perioada de scutire. Coincidența cu alegerile prezidențiale din SUA și cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cu un discurs pro-crypto, a amplificat optimismul. În acea perioadă, Bitcoin a trecut de pragul psihologic de 100.000 de dolari, iar EGLD-ul românesc de la MultiversX urcase spectaculos peste 50 de dolari.

Numai că legea nu a fost niciodată promulgată. Președintele Klaus Iohannis a contestat-o la Curtea Constituțională, invocând un alt amendament din lege, referitor la facilități fiscale pentru angajații unui institut teologic. După schimbările de la Cotroceni – cu Ilie Bolojan interimar și apoi Nicușor Dan ales președinte – niciunul dintre ei nu a promulgat legea. Astfel, scutirea a rămas doar pe hârtie.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Între curtea constituțională și guvernul Bolojan

Pe 1 iulie 2025, Curtea Constituțională a respins contestația depusă de Iohannis. Din punct de vedere juridic, părea că legea ar putea intra în vigoare. Dar decizia a venit prea târziu: termenul-limită al scutirii, 31 iulie 2025, era oricum aproape expirat. În plus, hotărârea Curții nici nu fusese redactată oficial, iar promulgarea de către președintele Nicușor Dan nu s-a mai produs.

Între timp, contextul politic s-a schimbat. Guvernul condus de Ilie Bolojan a venit cu un proiect legislativ pentru redresarea bugetară, în care a inclus o măsură neașteptată: majorarea impozitului pe câștigurile din crypto de la 10% la 16%, aplicabilă veniturilor obținute începând cu ianuarie 2026.

Potrivit proiectului, impozitul se va calcula prin declarația unică, aplicând cota de 16% asupra diferenței dintre prețul de vânzare și cel de achiziție, inclusiv costurile tranzacției. Există o excepție pentru câștigurile sub 200 lei/tranzacție, atâta timp cât totalul anual nu depășește 600 lei. În plus, investitorii rămân obligați să plătească și CASS de 10%, dacă depășesc pragurile stabilite în funcție de salariul minim brut.

Proiectul a fost asumat de Guvern în Parlament, iar soarta lui depinde de votul la moțiunea de cenzură depusă de Opoziție. Dacă moțiunea e respinsă, noul impozit devine lege. Dacă trece, Guvernul Bolojan cade, iar măsura fiscală este blocată.

De la euforie la dezamăgire: comunitatea crypto la răscruce

Situația are un aer absurd pentru investitorii români în monede virtuale. La final de 2024, mulți își făceau planuri pentru cum să profite de scutirea de impozit, considerând-o o oportunitate unică. La final de 2025, aceeași comunitate se confruntă cu perspectiva unei poveri fiscale mai mari.

Fostul deputat Sabin Sărmaș a explicat, pentru StartUpCafe.ro, recent, că scutirea fusese gândită ca o măsură temporară, menită să testeze impactul asupra economiei și tehnologiei. Cum legea nu a produs efecte, nu există date pentru a evalua dacă ar fi fost benefică sau nu.

Pentru mulți români, povestea scutirii ratate și a impozitului majorat amintește de bancul cu stafia: când speri să scapi de o cocoașă, primești una nouă. Dincolo de gluma amară, mesajul este clar: lipsa de predictibilitate fiscală și schimbările bruște de politici pot descuraja investițiile, fie că vorbim de criptomonede, fie de alte domenii.

În timp ce alți jucători internaționali se îndreaptă spre politici prietenoase cu tehnologiile blockchain și activele digitale, România riscă să transmită un semnal de nesiguranță. Pentru investitori, asta poate însemna fie o mai mare prudență, fie relocarea intereselor către piețe mai stabile.

Un lucru e sigur: povestea crypto din România nu s-a încheiat, dar episodul din 2024–2025 rămâne un exemplu perfect despre cum politica și fiscalitatea pot transforma o oportunitate într-un paradox.