De cine este administrată zona salinei Praid, de fapt? Nu ar avea legătură cu statul român
Cazul salinei Praid este mult mai complex decât pare. Dincolo de factorii care țin de mediu, există și o consecință directă a retragerii sistematice a statului român dintr-o zonă considerată de interes strategic, economic și turistic. Puțini români știu că o parte din zona salinei Praid, inclusiv rezervația „Muntele de Sare”, nu se află în grija statului, ci este administrată de un ONG cu nume maghiar: Societatea de Geografie Cholnoky Jenő.
Cum a fost făcută atribuirea
Această structură, înregistrată în România, dar strâns legată de Ungaria, a primit dreptul de custodie asupra ariei protejate în anul 2011, printr-un ordin emis de un ministru al Mediului din partea UDMR. Ulterior, în 2013, custodia a fost oficializată printr-o convenție încheiată între ONG și Agenția pentru Protecția Mediului Harghita. Suprafața rezervației: 60 de hectare – o zonă cu formațiuni geologice sensibile, într-un relief carstic salin extrem de vulnerabil la infiltrații și prăbușiri.
Trebuie menționat faptul că atribuirea în sine s-a făcut fără dezbatere publică, fără consultarea comunității științifice și fără implicarea autorităților centrale. Practic, decizia a fost luată local, în totală lipsă de transparență, iar statul român nu a intervenit. În anii care au urmat, ONG-ul a acționat ca un administrator discret, dar lipsit de viziune inginerească. Fără proiecte serioase de consolidare, fără evaluări de risc actualizate, fără intervenții de prevenție.
În schimb, s-a concentrat pe proiecte de promovare etnică și turistică, susținute din fonduri obținute prin Bethlen Gábor Fund – un mecanism de finanțare gestionat de guvernul de la Budapesta pentru susținerea maghiarilor din afara granițelor. De fapt, întreaga activitate a ONG-ului s-a desfășurat fără control sau audit din partea statului român, potrivit unei analize poblicate de site-ul stirinationale.eu.
Situația de la Praid, mai complexă decât pare
În primăvara anului 2025, zona salinei Praid a fost afectată de un fenomen grav de prăbușiri de teren, urmare a infiltrațiilor masive de apă în galeriile subterane. Apele pluviale, dar și cele provenite din topirea zăpezilor, au pătruns în sistemul carstic salin și au dus la dizolvarea unor structuri, cauzând colapsuri în unele sectoare ale salinei. Aceste probleme au determinat închiderea parțială a salinei pentru turiști și relocarea unor activități de exploatare.
Situația a scos la iveală lipsa unor măsuri de prevenție și a unor intervenții tehnice susținute în ultimii ani. S-a discutat intens despre lipsa unor consolidări geotehnice, absența evaluărilor de risc actualizate și lipsa unei coordonări clare între autoritățile centrale și cele locale. De asemenea, lipsa de transparență în gestionarea ariei naturale protejate „Muntele de Sare – Praid”, învecinată cu salina, a adâncit neîncrederea publicului.
Una dintre sursele majore de controversă este faptul că aria protejată „Muntele de Sare – Praid”, care include și o parte a infrastructurii turistice conexe salinei, nu este administrată de o instituție publică românească, ci de un ONG cu denumire maghiară, potrivit informațiilor prezentate anterior.
Criticii afirmă că acest model de administrare a permis o abordare superficială și lipsită de expertiză inginerească asupra unui teritoriu extrem de fragil. Mai mult, au existat acuzații privind finanțarea directă a ONG-ului de către Fondul Bethlen Gábor, un instrument al guvernului maghiar dedicat sprijinirii comunităților maghiare din afara granițelor Ungariei.