De ce se mănâncă mici de 1 Mai, de fapt? În România, Ziua Muncii se sărbătoreşte din 1890

Ziua de 1 Mai, cunoscută oficial drept Ziua Internațională a Muncii, este sărbătorită în România din 1890, fiind una dintre cele mai vechi tradiții de omagiere a muncitorilor. Totuși, în ultimele decenii, semnificația istorică a zilei a fost eclipsată în conștiința publică de o tradiție mai… gustativă: grătarele și micii.

Micii, de la han bucureștean la simbol național

De ce se mănâncă mici de 1 Mai? Răspunsul nu ține de vreo tradiție sindicală sau de vreo legătură directă cu mișcările muncitorești, ci mai degrabă de obiceiuri culinare și de atmosfera specifică unei zile libere de primăvară. Potrivit istoricilor gastronomiei românești, micul ar fi apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un han din București, ca o improvizație a unui bucătar rămas fără mațe pentru cârnați. Preparatul a prins rapid la public, devenind un favorit în restaurante și mai ales la grătarele în aer liber.

Așadar, asocierea micilor cu Ziua Muncii nu este una simbolică, ci mai degrabă practică și legată de contextul social. În perioada comunistă, 1 Mai era marcat prin parade oficiale dimineața și picnicuri muncitorești după-amiaza. Statul organiza ieșiri în aer liber, unde grătarele deveneau un element central. Micul, ieftin și ușor de preparat, a devenit regele mesei.

De la manifestație muncitorească la grătar în parc

1 Mai a fost recunoscut ca Zi Internațională a Muncii la sfârșitul secolului al XIX-lea, în urma protestelor muncitorilor americani din Chicago, care cereau reducerea zilei de lucru la 8 ore. În România, prima celebrare a avut loc în 1890, când socialiștii și muncitorii bucureșteni au organizat o demonstrație pașnică.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

După instaurarea regimului comunist, Ziua Muncii a devenit o sărbătoare de stat, cu caracter obligatoriu, marcată prin defilări, lozinci și spectacole organizate. După 1990, semnificația ideologică a fost abandonată, iar 1 Mai a devenit, în esență, o zi liberă asociată relaxării, ieșirilor în natură și grătarelor cu prietenii.

Tradiția continuă și se reinventează

Astăzi, chiar dacă mulți nu cunosc originile istorice ale sărbătorii, tradiția grătarului de 1 Mai rămâne una dintre cele mai respectate în România. Fie că e vorba de o pădure de la marginea orașului, o curte de la țară sau chiar un balcon urban adaptat, micii sfârâind pe grătar au devenit un simbol neoficial al zilei.

Așadar, de 1 Mai se mănâncă mici nu pentru că așa cere istoria muncitorească, ci pentru că așa s-a sedimentat în cultura populară o zi liberă care îmbină relaxarea cu bucuriile simple ale gastronomiei românești.