De ce s-au dublat facturile românilor la curent, explicația oficială. Au dispărut toate subvențiile pentru români

Românii plătesc acum printre cele mai mari facturi la energie electrică din Uniunea Europeană. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat la Digi24 care sunt cauzele principale și cum s-a ajuns la această situație. De la 1 iulie 2025, toate subvențiile care compensau facturile la energie au fost eliminate, iar consecința a fost o dublare a costurilor pentru milioane de gospodării.

Potrivit ministrului, în ultimii patru ani, orice consumator, indiferent că era persoană vulnerabilă sau mare companie, a beneficiat de același sprijin de la bugetul de stat. Această schemă a fost însă închisă, ceea ce a dus la creșterea facturilor de la aproximativ 70 de lei la 130-140 de lei pentru un consum mediu de 100 kWh. Pentru persoanele cu venituri sub 1.950 lei, guvernul a introdus un voucher lunar de 50 lei, menit să atenueze șocul facturilor mărite.

De ce importă România energie scumpă

Bogdan Ivan a atras atenția asupra unei probleme structurale majore: România importă până la 20% din necesarul de energie în orele de vârf, exact atunci când prețurile sunt cele mai ridicate. Această dependență de importuri are la bază deciziile de a închide, în ultimii ani, unități de producție pe cărbune și gaz care totalizau peste 7.000 MW. Din această capacitate retrasă, doar aproximativ 1.200 MW au fost înlocuiți până acum.

Ministrul a criticat „asumarea pripită” a unor obiective de decarbonizare mult mai ambițioase decât ale altor state europene. În timp ce Germania și Polonia și-au fixat ținte pentru 2040-2049, România a accelerat închiderea centralelor pe cărbune, fără să aibă alternativele pregătite. Întârzierea proiectelor pe gaz de la Iernut și Mintia, dar și blocajele birocratice în investițiile energetice au adâncit deficitul.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Ce soluții propune Ministerul Energiei

Pentru a corecta dezechilibrul, autoritățile pregătesc măsuri pe termen scurt și mediu. Una dintre priorități este deblocarea proiectelor energetice aflate la peste 80% stadiu de finalizare, dar blocate în instanțe din cauza procedurilor de mediu sau a altor litigii. Totodată, proiecte mari precum centrala de la Iernut sau extinderea capacităților nucleare de la Cernavodă sunt considerate vitale pentru securitatea energetică a României.

Guvernul estimează că în următorii 18 luni vor intra în producție între 1.800 și 2.000 MW, majoritatea pe gaz, ceea ce ar trebui să reducă presiunea asupra importurilor. Ministrul a explicat și structura facturii: doar aproximativ 52% reprezintă costul efectiv al energiei, restul fiind taxe, tarife de transport, TVA și accize. Astfel, chiar dacă producția internă crește, facturile nu vor scădea radical fără o revizuire a modului în care sunt aplicate costurile suplimentare.

Pe termen lung, strategia României depinde de cum va reuși să echilibreze tranziția verde cu nevoia de securitate energetică și prețuri accesibile pentru consumatori. Eliminarea subvențiilor a arătat vulnerabilitățile unui sistem construit pe soluții temporare și presiunea de a găsi alternative viabile.