De ce Pluto nu mai e considerată planetă. Câte planete sunt în Sistemul Solar, de fapt

De ce Pluto nu mai e considerată planetă. Pluto a fost descoperită în anul 1930 de astronomul american Clyde Tombaugh, la Observatorul Lowell din Arizona, Statele Unite. Descoperirea planetei a fost rezultatul unei căutări sistematice a unei „planete X”, despre care se credea că afectează orbitele lui Uranus și Neptun. Deși mai târziu s-a dovedit că aceste presupuse perturbații gravitaționale nu erau reale, Pluto a fost totuși identificată ca un nou corp ceresc și clasificată imediat ca a noua planetă a Sistemului Solar.

Cum a fost descoperită Pluto și de ce a fost considerată planetă

Timp de mai bine de șapte decenii, Pluto a fost prezentă în manuale, enciclopedii și hărți ale cerului drept a noua planetă, aflată la marginea sistemului nostru solar. Cu un diametru de aproximativ 2.377 kilometri, Pluto este mai mică decât Luna Pământului și are o masă mult mai mică decât a oricărei alte planete cunoscute.

Cu toate acestea, pentru o lungă perioadă, a fost acceptată ca membru cu drepturi depline în rândul planetelor, în mare parte datorită tradiției și lipsei unei definiții clare a termenului „planetă”.

În plus, faptul că Pluto orbitează Soarele, are o formă sferică și se află într-o zonă izolată a spațiului părea suficient pentru a o califica drept planetă. Însă, odată cu dezvoltarea astronomiei și descoperirea unor obiecte similare în centura Kuiper, statutul său a fost pus sub semnul întrebării.

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Descoperirile care au schimbat perspectiva asupra statutului lui Pluto

La începutul anilor 2000, astronomii au început să descopere mai multe corpuri cerești dincolo de orbita lui Neptun, în zona cunoscută sub numele de centura Kuiper. Această regiune este plină de obiecte înghețate și fragmente cosmice care orbitează Soarele, iar multe dintre ele sunt asemănătoare cu Pluto din punct de vedere al dimensiunilor și al compoziției.

În 2005, echipa condusă de astronomul Mike Brown de la Caltech a anunțat descoperirea unui obiect numit Eris. Inițial, Eris părea a fi chiar mai mare decât Pluto, ceea ce a ridicat o dilemă majoră pentru comunitatea științifică.

Dacă Pluto era considerată planetă, atunci Eris ar fi trebuit să primească același statut. Însă acest lucru ar fi însemnat că tot mai multe obiecte din centura Kuiper ar fi trebuit recunoscute oficial ca planete, lucru care ar fi destabilizat complet sistemul actual de clasificare.

Această dilemă a determinat Uniunea Astronomică Internațională (IAU), organismul care reglementează denumirile și clasificările astronomice, să ia o decizie crucială.

În anul 2006, în cadrul unei adunări generale desfășurate la Praga, IAU a propus și a votat o nouă definiție oficială pentru termenul de „planetă”, în contextul Sistemului Solar. Această decizie avea să schimbe pentru totdeauna soarta lui Pluto.

Pluto nu mai este considerată planetă a Sistemului Solar din anul 2006

Ce înseamnă „planetă” potrivit noii definiții din 2006

Pentru prima dată în istorie, comunitatea științifică a stabilit o definiție clară a ceea ce înseamnă o planetă. Potrivit deciziei IAU din 2006, un obiect ceresc este considerat planetă în Sistemul Solar dacă îndeplinește simultan următoarele trei criterii:

• Orbitează în jurul Soarelui.
• Are suficientă masă pentru ca gravitația sa să îl transforme într-un corp aproape sferic.
• A „curățat” vecinătatea orbitei sale de alte obiecte.

Primele două criterii erau îndeplinite și de Pluto. Aceasta orbitează Soarele și are o formă rotundă, determinată de propria gravitație.

Însă Pluto nu îndeplinește cel de-al treilea criteriu: nu a curățat vecinătatea orbitei sale. Asta înseamnă că în zona prin care Pluto se deplasează în jurul Soarelui există și alte corpuri de dimensiuni similare sau mai mici care nu sunt gravitațional dominate de Pluto.

Cu alte cuvinte, Pluto nu este „stăpâna” orbitei sale. În schimb, planetele clasice – cum ar fi Terra, Jupiter sau Saturn – au îndepărtat sau absorbit obiectele aflate în apropierea traiectoriei lor, fiind astfel dominante din punct de vedere gravitațional.

În baza acestei noi definiții, Pluto nu mai putea fi considerată planetă, ci a fost reclasificată ca „planetă pitică”.

Cum a reacționat publicul și comunitatea științifică

Decizia IAU din 2006 a stârnit un val de controverse, emoții și chiar furie în rândul publicului larg, dar și în comunitatea științifică. Mulți oameni au fost atașați emoțional de ideea celor nouă planete și au perceput excluderea lui Pluto ca pe o „retrogradare” dureroasă.

Rețelele sociale și presa au fost inundate de mesaje de susținere pentru Pluto, iar în unele locuri din Statele Unite s-au organizat proteste simbolice.

De asemenea, nu toți astronomii au fost de acord cu noua definiție. Criticii au susținut că al treilea criteriu, cel legat de „curățarea orbitei”, este vag și deschis interpretărilor.

Unii au subliniat că, în realitate, nici Pământul nu a „curățat” complet orbita sa, deoarece există numeroase asteroizi și alte obiecte în apropierea planetei noastre.

Chiar și în rândul publicului tânăr, Pluto a rămas o „planetă favorită”, iar mulți profesori de științe au continuat să o menționeze în contextul planetelor tradiționale.

Discuțiile despre statutul lui Pluto au devenit un subiect recurent în cultura populară, inspirând cărți, benzi desenate, documentare și chiar piese muzicale.

În ciuda reacțiilor emoționale, decizia IAU a rămas în vigoare, iar Pluto a devenit primul membru oficial al unei noi categorii de obiecte: planetele pitice.

Ce este o planetă pitică și câte astfel de corpuri există

După redefinirea termenului de planetă, IAU a introdus oficial categoria „planetă pitică”, destinată corpurilor cerești care îndeplinesc primele două criterii ale definiției unei planete, dar nu și pe al treilea. Pluto, Eris, Ceres, Makemake și Haumea sunt exemple de astfel de corpuri recunoscute până în prezent.

Ceres, de exemplu, se află în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter și a fost considerată planetă în secolul XIX, apoi asteroid, iar în prezent este clasificată ca planetă pitică.

Eris, corpul care a declanșat întregul proces de reevaluare, se află și el în centura Kuiper și este comparabil cu Pluto ca dimensiuni. Makemake și Haumea, descoperite ulterior, completează acest tablou fascinant al corpurilor cerești care nu sunt planete în sens tradițional, dar nici simple asteroizi.

Astfel, Pluto a fost „retrogradată” din statutul de a noua planetă la cel de planetă pitică, dar acest lucru nu înseamnă că este mai puțin interesantă sau importantă din punct de vedere științific.

Ce a arătat misiunea New Horizons despre Pluto

În anul 2015, NASA a lansat sonda New Horizons, care a devenit prima misiune spațială ce a survolat Pluto. Imaginile și datele transmise de New Horizons au uimit lumea științifică și au oferit o nouă perspectivă asupra acestui corp ceresc îndepărtat.

S-a descoperit că Pluto are o atmosferă subțire, o suprafață variată și semne de activitate geologică. Una dintre cele mai celebre imagini arată o zonă în formă de inimă, denumită informal „Tombaugh Regio”, în onoarea descoperitorului lui Pluto.

Această regiune este alcătuită din gheață de azot și metan și sugerează procese dinamice care se desfășoară chiar și în prezent.

Misiunea New Horizons a confirmat că Pluto este un corp complex, fascinant, cu o istorie geologică bogată și cu caracteristici unice.

Cu toate acestea, descoperirile nu au fost suficiente pentru a-i reda statutul de planetă, dar au contribuit la creșterea interesului față de planetele pitice și față de corpurile din centura Kuiper.

Câte planete sunt în Sistemul Solar în prezent

Conform definiției oficiale stabilite de Uniunea Astronomică Internațională în 2006, Sistemul Solar conține în prezent opt planete:

1. Mercur
2. Venus
3. Pământ
4. Marte
5. Jupiter
6. Saturn
7. Uranus
8. Neptun

Aceste planete sunt împărțite în două categorii majore: planete terestre (Mercur, Venus, Pământ, Marte) și planete gazoase sau gigante (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun).

Toate cele opt planete respectă criteriile stabilite de IAU și se află în zone distincte ale sistemului nostru solar, fiecare având caracteristici fizice și orbitale unice.

Pe lângă acestea, există și cinci planete pitice recunoscute oficial: Pluto, Ceres, Eris, Haumea și Makemake. Numărul acestora ar putea crește în viitor, pe măsură ce astronomii descoperă și alte corpuri în regiunile îndepărtate ale sistemului nostru solar.

Un statut controversat, dar o importanță incontestabilă

Pluto nu mai este considerată planetă conform standardelor actuale ale astronomiei, dar acest lucru nu diminuează importanța sa științifică sau interesul pe care îl stârnește în rândul cercetătorilor și al publicului larg.

Retrogradarea sa a fost rezultatul unei nevoi de clasificare riguroasă, necesare într-o eră a descoperirilor rapide și a progresului tehnologic.

Deși acum avem opt planete în Sistemul Solar, Pluto continuă să fie subiectul unor cercetări intense, parte a unei noi categorii care redefinește modul în care privim Universul. Într-un fel, pierzându-și statutul de planetă, Pluto a devenit mai interesantă ca niciodată.