De ce nu avem profesioniști în România, în timp ce tot mai mulți românii visează la salarii mari. Cum sunt sabotați angajații din țara noastră

România se confruntă cu o problemă majoră legată de dezvoltarea profesională a angajaților, pe fondul unor măsuri legislative care limitează accesul la cursuri de formare și reconversie. În timp ce mulți români își doresc salarii mai mari, puțini investesc în educație continuă, iar acest decalaj contribuie la scăderea competitivității forței de muncă. Recent, o Ordonanță de Urgență a interzis formarea profesională finanțată de angajatori, o premieră negativă în Uniunea Europeană, care afectează grav perspectivele de dezvoltare a angajaților.

De ce scade interesul pentru formarea profesională

Conform declarațiilor lui Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele APSAP, România este singurul stat din UE care interzice prin lege formarea profesională a angajaților, motivând această măsură prin lipsa fondurilor. Acest lucru a creat un cerc vicios: angajații nu pot accesa cursuri de formare susținute de angajatori, iar companiile, mai ales IMM-urile, nu își permit să susțină astfel de inițiative din cauza poverii fiscale.

Efectele acestei decizii includ:

• Scăderea motivației angajaților: Lipsa accesului la cursuri gratuite îi descurajează pe cei care ar dori să își dezvolte competențele.
• Orientarea către beneficii pe termen scurt: Mulți dintre cei care aleg să urmeze cursuri de formare sunt motivați de nevoi punctuale, cum ar fi găsirea rapidă a unui loc de muncă mai bine plătit, și nu de dorința de a construi o carieră pe termen lung.
• Acces redus pentru tineri: Tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani reprezintă sub 10% din participanții la cursurile de formare, ceea ce reflectă o tendință generală de neimplicare în educația continuă.

În plus, salariul minim pe economie din România, unul dintre cele mai scăzute din UE, limitează și mai mult resursele disponibile pentru formarea profesională.

S-au stabilit datele alegerilor prezidențiale. Când vor merge românii la urne

Cât costă o asigurare facultativă pentru locuință în 2025. Prețurile aproape că s-au dublat

Sabotarea indirectă a angajaților și angajatorilor

Conform Codului Muncii, angajatorii sunt obligați să finanțeze formarea angajaților. Cu toate acestea, în contextul economic actual, peste 50% dintre participanți își plătesc din buzunar cursurile necesare pentru a-și desfășura activitatea, o situație care descurajează dezvoltarea profesională și afectează atât sectorul privat, cât și cel public.

Decizia Guvernului de a interzice formarea profesională finanțată afectează în special instituțiile publice, unde lipsa de competențe și de actualizare a cunoștințelor poate duce la servicii de calitate scăzută. În același timp, sectorul privat resimte presiuni financiare tot mai mari, ceea ce reduce și mai mult oportunitățile pentru dezvoltarea forței de muncă.

Profilul participanților la cursuri de formare

Statisticile arată că:

• Peste 60% dintre cursanți sunt femei.
• Cea mai mare participare este înregistrată în rândul persoanelor între 36 și 45 de ani.
• Tinerii reprezintă mai puțin de 10% dintre participanți, ceea ce indică o lipsă de interes pentru formarea profesională în rândul noii generații.

De asemenea, cursurile populare includ domenii precum resurse umane, securitate și sănătate în muncă, achiziții publice și management de proiect. Interesul pentru cursurile legate de accesarea fondurilor europene a scăzut semnificativ din cauza birocrației și complexității acestui domeniu.

Ce este de făcut pentru a avea profesioniști mai bine pregătiți

Specialiștii subliniază că soluția pe termen lung este investiția în educație continuă și schimbarea mentalității în privința formării profesionale. Guvernul trebuie să regândească prioritățile bugetare și să creeze politici care să stimuleze accesul la educație continuă atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Fără un plan coerent de dezvoltare a competențelor, România riscă să rămână în urma altor state europene, iar salariile mici și lipsa de oportunități vor continua să afecteze bunăstarea angajaților. Investiția în educație nu este doar o opțiune, ci o necesitate pentru viitorul competitiv al pieței muncii din România, conform Adevărul.ro.