24 iul. 2025 | 15:01

De ce îți vine să leșini în mașina electrică: adevărul surprinzător despre răul de mișcare în EV-uri

AUTO
Share
De ce îți vine să leșini în mașina electrică: adevărul surprinzător despre răul de mișcare în EV-uri
Fără zgomot, fără avertisment: de ce tăcerea EV-urilor îți derutează creierul

În timp ce industria auto împinge tot mai agresiv tranziția către vehicule electrice, un efect secundar neașteptat începe să se contureze în tot mai multe studii: pasagerii din mașinile electrice par să se confrunte mai des cu senzația de rău de mișcare. Un paradox, la prima vedere, având în vedere că aceste mașini sunt silențioase, line și, teoretic, mai confortabile decât surorile lor pe benzină sau motorină.

Însă realitatea este ceva mai complicată. Din Franța până în China și din SUA până în Marea Britanie, cercetători au ajuns la concluzia că acest nou tip de disconfort are legătură cu modul în care creierul nostru înțelege mișcarea – și cu faptul că EV-urile transmit semnale senzoriale diferite față de mașinile tradiționale, conform The Guardian.

Senzația de rău de mișcare apare atunci când creierul primește semnale contradictorii de la ochi, urechea internă și mușchi. Într-un avion cu turbulențe sau o barcă pe valuri, aceste discrepanțe sunt evidente. Dar în mașinile electrice, senzația este subtilă – și cu atât mai derutantă.

Unul dintre factorii principali, susțin cercetătorii, este lipsa zgomotului de motor. Într-o mașină pe benzină, sunetul motorului oferă creierului un indiciu clar: urmează o accelerație sau o frânare. Este o formă de anticipare, un avertisment senzorial pe care îl învățăm instinctiv. În schimb, într-un EV, motorul este aproape mut. Asta înseamnă că orice accelerare sau decelerare vine „din senin” pentru creier, ceea ce declanșează acel dezechilibru subtil care duce la greață, amețeală și disconfort.

Pe lângă asta, mașinile electrice nu au vibrațiile tipice motoarelor cu ardere internă. Absența acestor vibrații înseamnă încă un indiciu în minus pentru corpul tău, care nu mai știe exact ce se întâmplă și cum să se pregătească.

Un studiu din 2024 a arătat o corelație puternică între lipsa zgomotului motorului și intensificarea răului de mișcare. Altele au evidențiat faptul că regenerarea frânării – specifică mașinilor electrice – poate accentua problema. În loc să frâneze doar la apăsarea pedalei, multe EV-uri încetinesc de fiecare dată când ridici piciorul de pe accelerație, creând o senzație de frânare prelungită și imprevizibilă. Un studiu chinez a identificat acest aspect drept cel mai probabil responsabil pentru răul de mașină în EV-uri.

Creierul are nevoie de antrenament: adaptarea la un „mediu de mișcare” nou

William Emond, cercetător la Universitatea de Tehnologie din Belfort-Montbéliard, explică acest fenomen prin lipsa de experiență anterioară a creierului cu aceste tipuri de mașini. „Creierul are nevoie de timp să se adapteze la un nou tip de mișcare”, spune el. „Este același motiv pentru care aproape toată lumea se simte rău în condiții de gravitație zero – nu avem repere pentru a interpreta ce se întâmplă.”

Cu alte cuvinte, problema nu este că mașinile electrice sunt mai „rele” în mod obiectiv, ci că sunt diferite față de ceea ce corpul nostru a învățat să interpreteze în zeci de ani de condus sau mers cu mașini tradiționale. Ne lipsesc „semnalele de avertizare” cu care eram obișnuiți, iar creierul se luptă să recupereze.

Mai mult, unele EV-uri moderne folosesc direcție electronică (fără legătură mecanică directă cu roțile) și afișaje complet digitale. Acest tip de interfață poate crea o și mai mare deconectare între ceea ce simți și ceea ce vezi sau auzi, contribuind la senzația de disconfort.

În plus, unii pasageri acuză oboseală vizuală și dureri de cap de la ecranele mari și strălucitoare din interiorul EV-urilor, ceea ce poate amplifica senzațiile de greață – mai ales pe drumuri cu serpentine sau în trafic urban.

Soluții testate și posibile adaptări ale industriei auto

Industria auto este conștientă de aceste probleme și începe deja să experimenteze cu soluții. Unele companii testează scaune care vibrează sau se înclină ușor pentru a anticipa mișcările mașinii și a reduce impactul asupra corpului pasagerului. Alte idei includ introducerea de zgomote artificiale ale motorului pentru a recrea senzația familiară din mașinile clasice, sau chiar ajustarea frânării regenerative pentru a o face mai puțin abruptă.

Universitatea din Michigan lucrează la un prototip de scaun care poate „prezice” mișcarea mașinii și reacționează automat pentru a stabiliza corpul pasagerului. Deși sună futurist, scopul este același: să aducă înapoi semnalele subtile de care creierul nostru are nevoie pentru a interpreta corect ce se întâmplă.

Pe termen lung, se presupune că oamenii se vor adapta natural la noul mediu de mișcare al vehiculelor electrice – la fel cum s-au adaptat la mersul cu avionul sau trenul de mare viteză. Dar până atunci, EV-urile rămân printre cele mai „amețitoare” mijloace de transport moderne.

Departe de a fi doar o curiozitate științifică, răul de mișcare în mașinile electrice pune sub semnul întrebării ideea că tehnologia avansată este întotdeauna sinonimă cu confortul. Dacă ai simțit că ți se face rău într-un EV, nu ești singur – și nu e doar în capul tău. Tranziția către un viitor electric are nevoie nu doar de baterii mai bune, ci și de soluții care să țină cont de modul în care funcționează creierul uman. Până atunci, poate că o pungă pentru greață în torpedou nu e o idee chiar atât de rea.