De ce începi să tremuri când ți-e frig: ce se întâmplă în corpul tău și când devine îngrijorător, conform cercetătorilor

Tremuratul este una dintre reacțiile instinctive pe care corpul le folosește pentru a se proteja atunci când temperatura scade, însă acest fenomen are implicații mult mai complexe decât pare la prima vedere. De la mecanisme esențiale de termoreglare până la semnale de stres, teamă sau boală, tremuratul poate spune multe despre starea organismului. O privire mai atentă asupra acestui răspuns fiziologic arată că nu este vorba doar despre frig, ci și despre modul în care creierul menține echilibrul intern și reacționează la pericole.

Dr. Natasha Bhuyan, medic de familie din Phoenix, explică faptul că tremuratul este răspunsul natural al corpului la scăderea temperaturii. Prin contracții musculare rapide, corpul generează căldură suplimentară, crescând metabolismul într-un ritm accelerat. Acest proces necesită energie, ceea ce explică de ce o persoană poate obosi rapid dacă tremură pentru perioade mai lungi.

Fenomenul este complet involuntar, exact ca strănutul sau apariția pielii de găină. Este o strategie evolutivă esențială pentru menținerea temperaturii interne în parametri normali și pentru prevenirea hipotermiei. Partea creierului responsabilă cu acest răspuns este hipotalamusul, centrul de control al temperaturii, care detectează chiar și cele mai mici variații de câteva zecimi de grad. În clipa în care simte o scădere, transmite mușchilor comanda de a începe contracțiile ritmice.

Deși temperatura exactă la care apare tremuratul diferă de la o persoană la alta, majoritatea încep să simtă efectele frigului atunci când corpul coboară sub intervalul considerat normal, între 36,1 și 37,2 grade Celsius. Copiii mici, din cauza suprafeței corporale reduse, pierd mai ușor căldură. La polul opus, vârstnicii tremură mai repede din cauza circulației deficitare, metabolismului încetinit și pielii mai subțiri, care nu asigură la fel de bine izolarea termică.

Horoscop zilnic 10 decembrie 2025. Zodia care rămâne fără loc de muncă, urmează o perioadă a schimbărilor

Top 4 zodii lovite de ghinion în 2026. Astrele anunță pierderi, conflicte și blocaje

Când tremuratul nu are legătură cu frigul: stres, emoții și infecții

Tremuratul poate apărea și în situații în care nu ești expus la temperaturi scăzute. Un exemplu evident este reacția de frică intensă — fie că explorezi o casă bântuită într-un parc de distracții, fie că anticipezi un pericol. Acest tip de tremurat este asociat cu adrenalina eliberată în organism în cadrul răspunsului „luptă sau fugi”.

În mod surprinzător, tremuratul poate să apară și în momente pozitive, cum ar fi atunci când privești un peisaj spectaculos sau trăiești o emoție puternică. Aceste reacții sunt legate tot de sistemele nervoase care reglează temperatura și răspunsul emoțional, ceea ce explică de ce corpul poate avea aceeași reacție la stimuli atât de diferiți.

Pe de altă parte, tremuratul este un simptom comun atunci când ai febră. Organismul își ridică „set point-ul” — pragul intern al temperaturii — pentru a lupta mai eficient împotriva infecțiilor. Practic, corpul încearcă să se încălzească, motiv pentru care începi să tremuri chiar dacă nu simți frig propriu-zis.

Medicii atrag atenția că tremuratul persistent sau extrem, care nu dispare după ce te-ai încălzit, poate fi un semn al unei afecțiuni serioase. Dacă tremuratul vine la pachet cu febră, dureri musculare, oboseală severă sau stare generală alterată, este posibil ca organismul să se confrunte cu o infecție ce necesită evaluare medicală.

Hipotermia și situațiile periculoase: când tremuratul devine urgență medicală

Expunerea prelungită la frig, vânt sau umezeală crește semnificativ riscul de hipotermie. Apa conduce căldura de aproximativ 25 de ori mai rapid decât aerul, ceea ce înseamnă că hainele ude scad drastic temperatura corpului. Tremuratul intens este primul semn că organismul încearcă să-și conserve energia pentru a preveni scăderea periculoasă a temperaturii interne.

Pe măsură ce hipotermia se agravează, tremuratul poate să dispară — un semn alarmant. Alte indicii includ confuzia, coordonarea deficitară și vorbirea neclară. În aceste situații, reacția trebuie să fie imediată: persoana trebuie uscată, încălzită prin straturi de haine uscate și hidratată cu lichide calde, dar non-alcoolice. Activitatea fizică ușoară poate ajuta la creșterea temperaturii interne, însă doar dacă persoana este coerentă și conștientă.

Specialiștii insistă că tremuratul este, în cele mai multe cazuri, un mecanism protector. Problema apare atunci când este ignorat contextul: durata expunerii la frig, nivelul de umezeală, starea de sănătate generală sau prezența altor simptome. Înțelegerea acestor factori poate face diferența între o reacție normală și un semnal de alarmă.

În concluzie, dacă un vânt tăios te face să tremuri pentru câteva secunde, reacția este una perfect naturală. Dar dacă tremuratul persistă fără un motiv evident sau este însoțit de alte semne, este important să fii atent la mesajele corpului tău. Tremuratul poate fi începutul unei povești pe care corpul o spune cu un scop clar: să te protejeze.