De ce ar fi dispărut oamenii de Neanderthal: O nouă teorie ar putea rescrie istoria umană

O nouă cercetare sugerează că o incompatibilitate genetică între neanderthalieni și oamenii moderni ar fi putut contribui la dispariția primilor.

Studiul, realizat de o echipă de la Institutul de Medicină Evolutivă din Zürich, indică faptul că variații ale unei gene implicate în funcția globulelor roșii ar fi dus la pierderea sarcinilor la femeile hibride născute din aceste două populații, scrie revista Live Science.

Conform autorilor, genele transmise între neanderthalieni și Homo sapiens în urmă cu aproximativ 45.000 de ani ar fi inclus și riscuri ascunse pentru reproducere, cu efecte asupra ambelor linii evolutive.

Lucrarea, coordonată de Patrick Eppenberger, a fost publicată pe platforma bioRxiv la 29 septembrie, nefiind încă evaluată de alți specialiști.

O genă-cheie în oxigenarea sângelui

Cercetătorii s-au concentrat asupra genei PIEZO1, prezentă atât la oameni moderni, cât și la neanderthalieni.

Aceasta influențează modul în care hemoglobina transportă oxigenul în organism. Varianta neanderthaliană, similară cu cea observată la maimuțele mari, face ca hemoglobina să rețină oxigenul mai strâns, un avantaj posibil în condiții de frig extrem sau foamete. În schimb, varianta umană modernă permite eliberarea mai eficientă a oxigenului către țesuturi.

Această diferență ar fi putut provoca, la femeile hibride care purtau fături cu alt tip genetic, o oxigenare insuficientă a embrionului, fenomen ce poate duce la hipoxie, stagnarea dezvoltării sau avort spontan.

Cercetătorii estimează că această incompatibilitate apărea mai ales în cazul mamelor hibride care se împerecheau cu bărbați Homo sapiens sau hibrizi.

Un posibil factor în dispariția neanderthalienilor

Eppenberger și colegii săi consideră că aceste pierderi de sarcină ar fi redus progresiv capacitatea reproductivă a populațiilor hibride, limitând transmiterea ADN-ului neanderthalian, în special a celui mitocondrial, moștenit prin linia maternă. Pe termen lung, acest efect ar fi contribuit la declinul demografic al neanderthalienilor.

Arheoloaga April Nowell, de la Universitatea din Victoria, afirmă că studiul adaugă o piesă importantă în puzzle-ul dispariției neanderthalienilor, oferind o explicație biologică plauzibilă:

„Este fascinant că o variantă genetică ce i-ar fi ajutat să supraviețuiască condițiilor dure a devenit, în final, cauza vulnerabilității lor.”

Antropologul John Hawks, de la Universitatea Wisconsin, compară această incompatibilitate cu factorul Rh din sângele uman modern, o altă situație în care diferențele genetice pot pune în pericol sarcina.

Totuși, el subliniază că dispariția neanderthalienilor nu poate fi explicată printr-un singur mecanism genetic: „A fost un proces complex, cu multiple interacțiuni între grupuri arhaice și moderne.”

Eppenberger conchide că efectele acestor diferențe au fost probabil lente, „asemănătoare ruginii care slăbește o structură în timp, nu unei catastrofe unice”, și că alte regiuni ale genomului ar putea fi implicate în fenomene similare de incompatibilitate genetică.