De ce a fost atât de puternică furtuna de luni din București. Explicația meteorologilor: „Un fenomen deosebit”
Furtuna care a lovit Capitala și județul Ilfov în seara de luni, 9 iunie, a provocat haos: aproape 600 de intervenții ale ISU București-Ilfov, peste 150 de copaci căzuți, zeci de mașini avariate și locuințe inundate.
În spatele acestui fenomen meteo rar stau factori atmosferici excepționali, explică specialiștii ANM.
598 de intervenții în câteva ore
„Ca urmare a fenomenelor meteorologice manifestate ieri, 09.06.2025, prin averse torenţiale şi intensificări ale vântului, pompierii ISU B-IF au gestionat 598 de intervenţii în Bucureşti şi Ilfov”, a transmis, marţi, ISU Bucureşti-Ilfov.
Numai în Capitală s-au înregistrat 498 de cazuri, printre care 126 de copaci căzuți, 10 elemente de construcție desprinse care au avariat 63 de mașini și 362 de acumulări de apă ce au afectat străzi, gospodării, subsoluri și locuințe. În Ilfov, au fost 100 de intervenții similare.
De ce a fost o furtună atât de rară
Florinela Georgescu, directorul de prognoze al Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat că furtuna a fost cauzată de o combinație de factori care au favorizat apariția unui fenomen extrem.
„Este un fenomen deosebit ceea ce s-a întâmplat ieri (n. red. – luni), dar, din păcate, în ultimii ani există o tendinţă clară ca pe durate scurte fenomenele meteorologice specifice verii să devină deosebit de intense, de extreme, mai dese şi cu urmările pe care le-am văzut. Deci, măcar o dată într-o vară avem în fiecare din zonele ţării cel puţin un astfel de episod foarte sever.
De data aceasta s-a întâmplat în Capitală, au fost elemente favorizante, în primul rând temperatura foarte ridicată, au fost 32 de grade ieri în Capitală, o temperatură foarte ridicată pentru începutul lunii iunie.
Pe de altă parte, umezeala din aer foarte mare în urma episodelor repetate de ploaie din ultima perioadă, o structură a aerului foarte instabilă, cu o uşoară pătrundere de aer mai rece în straturile mai înalte, foarte cald la sol, deci multe elemente care preconizau apariţia unor manifestări de instabilitate în această parte de ţară, de astfel au fost acestea şi argumentele emiterii codului galben general, pentru judeţe din jumătatea de sud a teritoriului”, a explicat Georgescu la Digi24.
Se pot repeta astfel de episoade?
Cantitățile de apă înregistrate în Capitală au fost între 40 și 70 de litri pe metru pătrat, într-un interval de doar o oră – o oră și jumătate. Canalizarea nu a mai făcut față, iar zone întregi au fost acoperite de ape.
„Sigur, sunt cantităţi foarte mari, inclusiv la staţiile meteo. Ca urmare a acestei cantităţi foarte mari de apă, canalizarea nu a făcut faţă şi de aceea străzile au fost inundate. Este, de altfel, un lucru cunoscut, că marile oraşe nu sunt, în general, pregătite pentru astfel de evenimente.
Suntem expuşi sau există pericolul ca urmările fenomenelor meteo de această natură să fie unele mai mari în localităţile mari, pentru că s-a construit foarte mult în ultimele decenii şi reţeaua de canal nu a ţinut şi ea pasul cu dezvoltarea oraşului”, a mai precizat Florinela Georgescu.
Deși probabilitatea ca un fenomen similar să reapară în următoarele două-trei săptămâni este scăzută, specialiștii nu exclud astfel de episoade pentru lunile de vară.
„E foarte puţin probabil să se repete evenimentul de ieri, aş putea spune, nu neapărat în această săptămână, dar nici în următoarele două, trei săptămâni, aşa cum arată estimările pentru următoarele patru săptămâni, am putea avea un regim al temperaturilor mai apropiat de normă şi atunci scade probabilitatea de apariţie a fenomenelor foarte severe. Nu excludem complet această posibilitate, dar, şi din experienţa anilor trecuti, astfel de extreme se întâmplă totuşi destul de rar”, a conchis directorul ANM.