Datele românilor cu panouri fotovoltaice ajung în China: statul pregătește reguli stricte de securitate cibernetică pentru prosumatori

Un nou proiect legislativ stârnește controverse în România: prosumatorii – adică românii care produc energie electrică din surse regenerabile, precum panourile fotovoltaice – ar putea fi obligați să respecte noi reguli de securitate cibernetică. Inițiativa vine pe fondul temerilor că datele colectate de echipamentele de producție a energiei ajung în servere din China, fără control sau protecție adecvată. Deputatul PSD Mădălin Borș, unul dintre inițiatori, avertizează că vulnerabilitățile sistemelor actuale ar putea pune în pericol securitatea datelor personale, dar și stabilitatea sistemului energetic național.

Proiectul de lege, semnat de 25 de parlamentari PSD și PNL, propune modificarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale (123/2012), introducând un set de norme obligatorii privind protecția datelor și auditarea echipamentelor folosite de prosumatori.

Potrivit inițiatorilor, noua lege ar urma să oblige producătorii de energie din surse regenerabile, inclusiv prosumatorii, să respecte standarde clare de securitate cibernetică stabilite de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Acesta ar avea rolul de a emite reguli tehnice privind accesul la rețelele electrice și dispecerizarea prioritară a energiei verzi, asigurând totodată protecția datelor colectate de echipamente.

Deputatul Mădălin Borș afirmă că problema este deja prezentă și ignorată de prea mult timp:

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„Am verificat și aceste date se duc într-un cloud din Shenzhen. Dacă un simplu telefon mobil poate modifica parametrii unui invertor solar printr-o aplicație de cloud, atunci avem o vulnerabilitate critică.”

Oficialul atrage atenția asupra faptului că peste 90% din panourile fotovoltaice instalate la nivel global sunt produse în China, iar multe dintre ele vin cu software preinstalat care trimite date de funcționare, consum și producție către servere aflate în afara Uniunii Europene. Aceste informații pot părea banale, dar corelate cu alte date personale – cum ar fi istoricul de cumpărături sau activitatea online – pot genera profiluri detaliate ale utilizatorilor, care pot fi exploatate în scopuri comerciale sau chiar politice.

„Dacă cineva corelează datele din invertor cu alte surse, se pot face profile extrem de exacte despre obiceiurile unei persoane. În lipsa unor măsuri de protecție, practic, ne expunem singuri”, a mai spus Borș.

Conform proiectului, toate echipamentele folosite în rețelele de producție și stocare a energiei regenerabile ar urma să fie auditate și acreditate de autoritățile române înainte de a fi puse în funcțiune.

Disputa privind obligația de a avea baterii de stocare

Pe lângă regulile cibernetice, proiectul reînvie și o altă idee controversată: obligația prosumatorilor de a deține baterii de stocare de până la patru ori mai mari decât capacitatea instalației fotovoltaice. Această propunere a mai fost discutată în 2024, dar a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis, care a considerat-o neconstituțională și retroactivă.

Borș susține însă că măsura este necesară pentru echilibrarea rețelei electrice:

„În ultimii doi ani, volumul energiei tranzacționate în piața dezechilibrelor s-a dublat. 15% din factura unui consumator obișnuit provine indirect din aceste dezechilibre. Nu putem lăsa costurile generate de prosumatori să fie suportate de toți, inclusiv de cei aflați în sărăcie energetică.”

Cu alte cuvinte, parlamentarii susțin că instalarea masivă de panouri solare a creat o presiune asupra sistemului energetic național, care trebuie să gestioneze surplusul de energie în perioadele de vârf și lipsa acestuia în orele de consum intens.

Pentru a reduce aceste dezechilibre, se propune ca fiecare prosumator să aibă un sistem de stocare propriu, însă Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE) avertizează că o astfel de obligație ar putea descuraja investițiile în energie verde, mai ales în rândul gospodăriilor.

Reprezentanții APCE spun că, în alte țări europene, auditarea echipamentelor individuale nu este obligatorie, iar cerințele de stocare se aplică doar centralelor mari, nu utilizatorilor casnici:

„Parlamentarii ar trebui să se documenteze mai bine. Alte state cu milioane de prosumatori auditează doar echipamentele mari, nu și cele individuale. Dacă se dorește introducerea bateriilor, statul ar trebui să subvenționeze cel puțin 50% din costuri.”

Între protecția datelor și frâna pusă tranziției verzi

Dezbaterea privind noua lege scoate la iveală o tensiune tot mai vizibilă între două priorități aparent complementare: securitatea cibernetică și tranziția energetică. Pe de o parte, autoritățile vor să limiteze riscurile asociate dependenței de tehnologia chineză, care domină aproape complet lanțul global de producție al panourilor fotovoltaice. Pe de altă parte, măsurile propuse pot încetini extinderea energiei regenerabile în România, o țară care a înregistrat în ultimii doi ani o creștere spectaculoasă a numărului de prosumatori – peste 280.000 de gospodării conectate deja la rețea.

Dacă legea va fi adoptată în forma actuală, DNSC va deveni un actor cheie în procesul de autorizare a echipamentelor energetice, ceea ce ar putea adăuga birocrație suplimentară și costuri pentru instalatori și consumatori.

Totuși, inițiatorii insistă că scopul nu este blocarea pieței, ci protejarea cetățenilor și a infrastructurii naționale. „Nu putem ignora riscurile cibernetice doar pentru că vorbim despre energie verde”, afirmă Borș.

Pentru moment, proiectul se află la Senat, urmând să primească avize de la ANRE, Consiliul Concurenței și Consiliul Economic și Social. Dezbaterea publică se anunță intensă, pentru că în joc nu sunt doar datele personale ale prosumatorilor, ci și viitorul tranziției energetice a României.