08 sept. 2025 | 17:55

„Dacă părinţii îmi trec casa pe numele meu şi sunt căsătorit, soţia are drept la ea în caz de divorţ?”. Explicaţia avocaţilor

Legislație
Share
Casa primită de la părinți poate fi bun comun sau bun propriu, în funcție de contract

Situațiile legate de împărțirea bunurilor la divorț ridică deseori întrebări dificile, mai ales atunci când este vorba despre o locuință primită de la părinți. Mulți se întreabă dacă, în cazul în care casa este trecută pe numele unuia dintre soți în timpul căsniciei, celălalt partener are sau nu drepturi asupra ei la momentul separării. Avocații explică faptul că răspunsul nu este unul general, ci depinde în întregime de modul în care imobilul a fost transferat.

Când imobilul devine bun comun

Avocatul Gabriela Ursărescu a clarificat că situația variază în funcție de actul juridic prin care părinții decid să transfere proprietatea.

„Depinde de modalitate. Dacă părinții trec casa pe numele dumneavoastră, printr-un contract de vânzare-cumpărare, atunci soția are drept, pentru că este bun comun dobândit în timpul căsătoriei”, a explicat aceasta.

În acest caz, casa este considerată un bun comun al familiei, chiar dacă banii nu provin de la cei doi soți, ci de la părinți. Simpla existență a contractului de vânzare-cumpărare înseamnă că imobilul a fost dobândit în timpul căsniciei, iar legea îl include automat în masa partajabilă la divorț.

Donația, situația care schimbă regulile

Pe de altă parte, există și situația în care părinții aleg să transmită locuința printr-un contract de donație. Aici, regulile sunt complet diferite.

„Dacă în schimb se face un contract de donație și se donează doar către dumneavoastră, atunci soția, la divorț, nu are niciun drept, pentru că bunurile din donație, chiar dacă sunt dobândite în timpul căsătoriei, sunt bunuri proprii și nu intră la partaj”, a subliniat avocatul Gabriela Ursărescu.

Astfel, donația individuală către unul dintre soți asigură că acel bun rămâne proprietatea exclusivă a acestuia, fără a putea fi împărțit la divorț. Legea consideră bunurile provenite din donații sau moșteniri ca fiind bunuri proprii, indiferent de momentul în care sunt obținute.

Implicații practice pentru cupluri

Această diferență de tratament juridic este esențială pentru cei care doresc să își protejeze bunurile de eventuale litigii viitoare. Alegerea între vânzare-cumpărare și donație poate schimba radical rezultatul unui partaj, iar părinții care intenționează să își ajute copiii cu o locuință ar trebui să fie atenți la detalii.

Pentru multe familii, casa reprezintă cel mai important activ, motiv pentru care modul în care este transferată poate genera tensiuni sau discuții ulterioare. În lipsa unei înțelegeri clare, la divorț se poate ajunge la dispute costisitoare și de durată.

În esență, dacă locuința este obținută prin vânzare-cumpărare în timpul căsătoriei, ea intră automat în categoria bunurilor comune și poate fi împărțită la divorț. Dacă, însă, părinții aleg varianta donației, casa rămâne bun propriu al celui care a primit-o și nu intră la partaj.

Nota redacției PlaytechAcest material are caracter informativ, nu substituie consultanța juridică. Pentru situații concrete, recomandăm consultarea unui avocat sau consilier juridic specializat în drept societar și succesiuni.