Cutremurul de 8,8 grade din Rusia ridică întrebări. Unde a dispărut puterea tsunamiului așteptat

Unul dintre cele mai puternice cutremure din istoria recentă, cu magnitudinea de 8,8 grade pe scara Richter, a zguduit Peninsula Kamceatka din Rusia. Deși seismul a declanșat imediat alerte de tsunami în mai multe state din Pacific, valurile generate au fost mult sub nivelul catastrofal așteptat, ceea ce ridică noi întrebări pentru comunitatea științifică.

Un seism record pe „Inelul de Foc”

Cutremurul a avut loc pe 30 iulie 2025 și a fost resimțit pe o rază vastă, afectând comunități din Rusia, Japonia, Hawaii și chiar coaste din vestul Statelor Unite. Primele estimări indicau o magnitudine de 8,0, dar analiza ulterioară a confirmat o valoare de 8,8, ceea ce îl plasează între cele mai puternice șase cutremure înregistrate vreodată.

Potrivit Reuters, zona Kamceatka se află pe celebrul „Inel de Foc al Pacificului”, o regiune unde 80% dintre cutremurele globale au loc. Aici, placa tectonică a Pacificului avansează cu aproape 8 centimetri pe an și se ciocnește de microplaca Ohotsk, proces ce provoacă tensiuni uriașe în scoarța terestră.

„Când vorbim de un cutremur de asemenea intensitate, epicentrul nu este doar un punct pe hartă, ci o ruptură ce se întinde pe sute de kilometri”, a explicat seismologul Steven Hicks de la University College London, citat de Reuters.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

De ce tsunamiul a fost mai mic decât se aștepta

Seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 20 de kilometri sub nivelul mării, condiții care, în mod normal, favorizează formarea unui tsunami devastator. Cu toate acestea, valurile generate au atins doar 4 metri în unele zone ale Rusiei și în jur de 1,5 metri pe coastele Japoniei și ale statului Hawaii.
Specialiștii susțin că forma fundului oceanului și relieful de coastă au jucat un rol crucial în diminuarea forței valurilor. „Chiar și un val de doar 20 de centimetri are o forță echivalentă cu 200 de kilograme”, a explicat Lori Dengler, profesoară emerită de geofizică la California State Polytechnic University, pentru AP News.

Acest fenomen demonstrează că intensitatea unui tsunami nu este determinată doar de magnitudinea cutremurului, ci și de modul în care energia este transferată către apă și de particularitățile geografice ale zonei.

Un semnal de alarmă pentru comunitatea științifică

Cutremure de asemenea intensitate sunt extrem de rare. Ultimul seism comparabil a fost cel din Japonia, în 2011, cu magnitudinea de 9,1 grade, care a provocat tsunamiul devastator ce a dus la dezastrul nuclear de la Fukushima și la peste 15.000 de victime.
„Această dublă surpriză – un cutremur uriaș și un tsunami mai slab – arată că încă avem multe de învățat despre modul în care natura eliberează energia acumulată în adâncuri”, a declarat Brandon Schuck, profesor de geologie la Louisiana State University, potrivit AP News.

Oamenii de știință avertizează că astfel de fenomene vor continua să se repete, iar sistemele de monitorizare și avertizare rapidă rămân esențiale pentru protejarea comunităților costiere.