Curtea de Apel București, conferință de presă, după ancheta Recorder. „Un linşaj mediatic. Respingem categoric acuzaţiile”. Ce spun cei din CSM despre documentar. Update

Curtea de Apel București (CAB) a anunțat miercuri seară că va organiza joi, la ora 12:00, „o conferință extraordinară de presă” pentru a răspunde public acuzațiilor formulate în documentarul Recorder „Justiție Capturată”. Este pentru prima oară în istoria instituției când conducerea Curții decide să iasă oficial în fața presei într-un asemenea context, un semnal al tensiunilor fără precedent generate de investigația jurnalistică. Anunțul a venit chiar în momentul în care filmul era difuzat la TVR 1, având deja peste 1,2 milioane de vizionări pe YouTube la doar 24 de ore de la lansare.

Unde va putea fi urmărită conferinţa de presă de la Curtea de Apel București?

Update joi, ora 12:35. Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti, a încheiat conferinţa de presă astfel:

„Este un linşaj mediatic. Respingem categoric acuzaţiile, încercarea de denigrare a judecătorilor. Preluarea ostilă a puterii judecătoreşti este un mecanism care nu funcţionează în democraţie”.

Update joi, ora 12:10. Au venit toți cei 13 membrii ai Comisiei de Conducere. Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti:

„Mă bucur să avem această întâlnire. Profesiile noastre, aceea de magistrat și jurnalist sunt animate de aceeași nevoie: de aflare a adevărului”.

Raluca Moroșanu, judecătoare, 26 de ani de magistratură:

Oana Roman, criticată după ce şi-a cumpărat o geantă de lux. ”Din banii mei, cu munca mea”. Ce i-a deranjat pe internauţi

Cele 5 zodii care trăiesc cea mai intensă săptămână romantică din an, începând cu 15 decembrie. Marea iubire bate la geam

„Am 26 de ani de magistrastură. Sunt aici pentru a-l susține pe Laurențiu Beșu. Este adevărat tot ce zice. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera. O parte dintre colegi sunt de acord cu mine. Nu a fost nici ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine.

Arsenie reia cuvântul:

„Mulțumim doamna judecător. Așa cum am precizat conferința vine în contextul evenimentelor din ultimele două săptămâni. Pentru a apăra independența justiția, vrem să atragem atenția asupra situației.

Suntem aici pentru a atrage atenția asupra gravității situației. Apel la comunitatea media să verifice faptele. Cerem public organismelor abilitate să procedeze la verificarea tuturor acuzațiilor formulate. Am învățat cu toții că justiția se realizează prin Înalta Curte și celelalte instanțe. Legea nu se schimbă în stradă prin minciuni.

Aș începe cu cel mai important: anume cazul Vanghelie. A fost înregistrat la Curtea de Apel București, a fost așadar în 2021. Judecătorul Voica Valerica, schimbare obiectivă pentru că a promovat un concurs, la fel și cealaltă judecătoare. Așadar factorul de decizie a fost exterior CAB.

Este dreptul la carieră al judecătorilor. Judecătorul Răileanu a solicitat el să își schimbe cariera. Judecătorul Andreea Ionescu a fost la cealaltă secție penală pentru echilibrarea dinamicii muncii. Volumum de muncă e ridicat. Decizia a fost luată având în vedere că nu se administraseră probe. Judecător Gargaria Anastasia, însă având în vedere că nu motiva deciziile s-a impus neprelungirea mutării. În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluționată. A fost o singură soluție de prescripție și două de achitare. Termenul general de prescripție pentru luare de mită a fost îndeplinit în 2017.

Judecătorii au arătat că fiind o infracțiune simplă, termenul a curs de la data comiterii. Termneul de prescripție s-a împlinit în 2017. A da vina pe CAB în vederea prescrierii răspunderii penale în vedere în care era deja prescris din 2017 este greșit.”.

Despre judecătorul Beșu

Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti, a continuat cu declaraţii despre judecătorul Beșu:

„Cu privire la soluția pe care o critică judecătorul Beșu, trebuie subliniat că CAB a salvat dosarul de la prescripție. O eventuală schimbare de încadrare ulterioară nu afectează competența CAB. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor conduce la concluzia că soluția CAB este una care nu expune soluționarea la prescriere. Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată de riscul prescripției răspunderii penale. Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză să nu fie respectate alte reguli din codul de procedură penală.

Afirmațiile făcute precum că „inculpații sunt scăpați” reprezintă o autopronunțare. Judecătorul știe care va fi soluția procesului abia la finalul procesului.
Afirmații precum că sunt chemați la CAB judecători sensibili, fac obiectul sesizării CSM, așa că nu vom dezbate asta.

În ceea ce privește activitatea sa la Doi și un Sfert menționăm că am cerut detalii de la instituțiile abilitate.
Un al judecător, Panioglu Daniela, atacă CAB: În timp ce invocă exigențe morale, a lansat în spațiul public acuzații care nu sunt factuale. Ea a acuzat alte persoane fără probe. O să prezentăm factorul declanșator al conflictului. Deși în 15 iunie 2011 doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate a unui apartament, până în 2015 a continuat să deconteze o chirie de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință. Când CAB a aflat realitatea și a asistat plata chiriei, judecătoarea a atacat decizia în instanță.

Această conduită vorbește de la sine despre prăpastia dintre vorbe și fapte. Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi privește pe alții. Conduita sa ilicită nu e doar de însușire a banului public, ci este vorba și despre încălcarea atribuțiilor de serviciu. Ea a fost sancționată pentru afecțiuni fizice și verbale asupra unui coleg. Ea l-a lovit cu dosarul în cap pe colegul său de complet de judecată.

Mulți colegi au refuzat să facă echipă cu ea, din 23 de judecători, 1 singur judecător și-a manifestat intenția de a face complet cu doamna judecător. După un an, a renunțat și el.

În concret, fiind investită în 2013 cu soluționarea unui dosar, nu l-a soluționat timp de 9 ani, amânând pronunțarea pentru 268 de zile. Menționăm că așa cum rezultă din rechizitoriu prejudiciul este de ordinul milioanelor de euro. 9 ani de zile un dosar”.

ŞTIREA INIŢIALĂ:

Conferința, programată la sediul CAB din Splaiul Independenței, va avea ca obiect „prezentarea datelor factuale și a informațiilor relevante privind acuzațiile formulate în spațiul public”. Mai exact, se așteaptă ca reprezentanții Curții să răspundă direct afirmațiilor din documentar privind schimbări repetate de completuri în dosare sensibile ale unor personalități precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu — schimbări prezentate de jurnaliști și magistrați intervievați drept modalități de tergiversare sau deturnare a actului de justiție.

Conferința de presă va fi transmisă în direct de toate televiziunile de știri, însă cel mai probabil nu va putea fi transmisă de posturile TV în integralitate, conform HotNews. Publicul va putea urmări în schimb conferința de presă în integralitate pe privesc.eu.

„În data de 11.12.2025, la ora 12, la sediul Curţii de Apel Bucureşti din Splaiul Independenţei, nr. 5, sector 4 Bucureşti se va desfăşura o conferinţă extraordinară de presă având ca obiect prezentarea datelor factuale şi informaţiilor relevante privind acuzaţiile formulate în spaţiul public în ultima perioadă”, a transmis CAB, prin intermediul unui comunicat de presă.

CSM: Anchetă jurnalistică „contrară evaluărilor europene”

Reacția Curții de Apel se adaugă unei poziții extrem de dure a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care susține că „alegațiile” din materialul Recorder sunt în totală contradicție cu evaluările internaționale din ultimii ani — ridicarea MCV, rapoartele Rule of Law din 2023–2025, aderarea României la Spațiul Schengen sau procesul de intrare în OCDE.

Într-un comunicat amplu, Secția pentru judecători afirmă că documentarul contribuie la „amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătorești prin distrugerea încrederii în sistemul de justiție și în persoanele aflate în funcții de conducere”. CSM indică și o „succesiune temporală” care, în opinia instituției, ar arăta un plan concertat: trivializarea discuțiilor despre pensiile de serviciu, proteste împotriva judecătorilor, îndemnuri la revoltă din partea unor oficiali, activarea unor foști magistrați pensionați, culminând cu documentarul apărut „în preziua soluției Curții Constituționale”.

Consiliul respinge și acuzațiile privind detașările și delegările în sistem:

„Acestea nu pot fi aplicate fără acordul expres al judecătorilor, astfel încât este paradoxal ca tocmai cei care și-au dat acordul să critice acum mecanismul.”

De asemenea, CSM precizează că formarea completurilor de judecată urmează o procedură complexă — de la propunerea președintelui de secție, la colegiul de conducere și decizia finală — decizie ce poate fi atacată juridic inclusiv de judecătorii nemulțumiți.

În ceea ce privește acuzațiile Recorder legate de transferuri, CSM subliniază că acestea sunt supuse căilor de atac la Înalta Curte, ceea ce ar demonstra existența unor „pârghii suficiente de control jurisdicțional”.

Reacțiile instituționale: între preocupare, negare și apel la echilibru

Documentarul Recorder, descris de autori drept „o radiografie fără precedent a modului în care justiția a fost capturată de un grup de interese format din magistrați și politicieni”, a generat reacții puternice în rândul oficialilor.

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a denunțat existența „unei campanii persistente de delegitimare a unor lideri ai justiției, construită pe declarații anonime și acuzații prezentate ca adevăruri, fără verificarea faptelor”. Totuși, Savonea admite că situația este „serioasă” și „nu poate fi ignorată”.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a transmis că presa are libertatea de a expune puncte de vedere, însă eventualele măsuri trebuie luate „instituțional și obiectiv”, adăugând că nu a apucat să vizioneze întreg materialul.

Președintele României, Nicușor Dan, a adoptat o poziție mai tranșantă: el a declarat că a văzut documentarul „cap-coadă”, că lucrează deja la un raport asupra disfuncționalităților din sistem și că îi invită pe magistrați să-i comunice direct problemele cu care se confruntă.

„Cel mai simplu este să ne revoltăm, dar mai greu este să rezolvăm problemele din justiție”, a afirmat el.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat o analiză proprie a documentarului și consultări cu Ministerul Justiției și cu asociațiile magistraților, subliniind că, dacă sistemul a fost „vocal și unit” când a fost vorba de drepturi salariale, ar trebui să manifeste aceeași determinare în privința problemelor interne.

Proteste și presiune publică

Impactul documentarului a fost amplificat de protestele de miercuri seară din fața CSM, unde câteva sute de persoane au cerut independența justiției și demisia Liei Savonea. Manifestanții au scandat numele președintelui Nicușor Dan, cerând o intervenție rapidă.

În acest context tensionat, conferința extraordinară a Curții de Apel București de joi se anunță un moment decisiv pentru încrederea publicului în sistemul judiciar — un test rar pentru o instituție care, până acum, a evitat expunerea directă în fața opiniei publice.