Cum va crește pensia medie în România, când va ajunge la 7.400 de lei pentru majoritatea românilor

Proiecțiile oficiale și calculele publicate recent indică o traiectorie de creștere constantă a pensiei medii în următoarele două decenii. Punctul de plecare este situația din trimestrul II 2025, când pensia medie a fost în jur de 2.932 lei. Dacă ritmul din ultimii ani se menține, estimările duc pensia medie la peste 3.000 lei din 2026, la peste 5.000 lei după 2035 și, în scenariul central, la aproximativ 7.400 lei în 2044. Dincolo de cifrele care rețin atenția, întrebarea utilă este ce înseamnă aceste sume în termeni reali și de ce depinde, în fapt, parcursul lor.

Un alt detaliu important este că vorbim despre valori medii la nivel național. În spatele mediei, distribuția pensiilor rămâne inegală în funcție de vechime, punctaj, cariere întrerupte sau contribuții la Pilonul II. Dacă vrei să-ți calibrezi așteptările, media îți oferă un reper, dar nu o garanție pentru venitul tău la pensie.

Ce spun proiecțiile până în 2044

În următorii ani, scenariile indică depășirea graduală a pragurilor psihologice: 3.000 lei după 2026, 4.000–4.500 lei în prima parte a anilor 2030, apoi 5.000 lei în jurul lui 2035. În a doua parte a decadei 2030, dinamica este tot pozitivă, cu valori orientative care urcă treptat spre 6.000–7.000 lei, iar pentru 2044, estimarea atinge circa 7.400 lei pentru pensia medie.

Aceste numere sunt nominale, adică includ efectul cumulativ al inflației, indexărilor și al creșterilor salariale din economie. Ele sunt și condiționate de context: productivitatea muncii, migrația, ocuparea, reforma fiscală, dar și deciziile anuale privind salariul minim și regulile de indexare. O schimbare de politică sau un șoc economic pot accelera sau încetini traiectoria.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

De ce depinde traiectoria pensiei medii

Primul motor este salariul mediu și baza de contribuții. Cu cât câștigurile din economie cresc sustenabil, cu atât punctajele viitoare și spațiul pentru indexări sunt mai solide. Contează și gradul de ocupare: mai mulți contributori înseamnă o presiune mai mică pe bugetul public și pe deficitul sistemului.

Al doilea factor este regula de indexare. În anii cu inflație mai înaltă, indexările pot susține venitul nominal, dar dacă sunt întârziate sau sub nivelul scumpirilor, câștigul real se erodează. În paralel, demografia rămâne constrângerea de fond: îmbătrânirea populației și migrația netă negativă cresc raportul dintre pensionari și angajați, ceea ce obligă la eficientizare administrativă, digitalizare și politici active de muncă.

În fine, contează stabilitatea legislativă. Recalculările din ultimii ani au arătat că implementarea deficitară poate crea întârzieri, litigii și neîncredere. Un cadru previzibil, cu proceduri digitale și acces rapid la documente de carieră, susține atât echitatea între generații, cât și planificarea ta personală.

Ce înseamnă 7.400 lei în termeni reali

Valoarea nominală din 2044 nu este echivalentă direct cu puterea de cumpărare din 2025. Dacă inflația medie pe termen lung ar fi în jur de 3–4% pe an, 7.400 lei în 2044 ar echivala cu aproximativ 3.500–4.200 lei în prețuri de astăzi. Cu alte cuvinte, cifra pare mare, dar important este raportul dintre pensie, costul vieții și coșul tău curent de cheltuieli.

De aceea, când te uiți la prognoze, încearcă să le traduci în termeni reali: întreabă-te ce chirie, utilități, medicamente, alimente și servicii acoperă suma, nu doar ce număr apare pe talon. Și pune în balanță avantajele suplimentare la care ai acces (compensații, facilități locale, abonamente medicale) cu posibilele creșteri de taxe sau contribuții ce pot apărea până atunci.

Ce poți face ca viitor pensionar

În primul rând, verifică-ți periodic situația contribuțiilor în platformele Casei Naționale de Pensii și corectează din timp lipsurile documentare. Două luni lipsă în sistem pot însemna punctaj mai mic. Folosește un calculator de pensie pentru a vedea cum se traduce vechimea și venitul tău actual în puncte și în venit estimat.

În al doilea rând, construiește-ți un al doilea pilon personal. Contribuțiile automate la Pilonul II, un fond privat la Pilonul III și o disciplină minimă de economisire îți pot adăuga câteva sute de lei lunar în termeni reali. Diversifică pe instrumente cu costuri mici și reechilibrează rar, dar metodic. Dacă rămâi activ pe piața muncii și după vârsta standard, inclusiv în regim part-time sau consultanță, vei câștiga timp, contribuții suplimentare și o tranziție financiară mai lină.

La final, evită capcana comparațiilor strict pe sume brute. Uită-te la rata de înlocuire (pensia ca procent din ultimul salariu), la datoria ta personală la ieșirea din activitate și la rezervele de lichiditate pentru evenimente medicale. Un plan simplu, scris, revizuit anual, face diferența între promisiuni nominale și siguranță reală.

Surse la final: Capital.ro – analize și proiecții privind pensia medie; date INS privind pensia medie 2025; informații publice CNPP privind contribuțiile și regulile de indexare.