Cum te trezești cu sechestru pe bunuri comune în România. Detaliile din Codul Penal și Codul Civil care te pot lăsa inclusiv fără casă
În România, bunurile comune, inclusiv locuințele, nu sunt ferite de măsurile asigurătorii atunci când există datorii sau cauze penale în desfășurare. Situațiile în care se poate ajunge la un sechestru pe un apartament sau pe o casă apar din două direcții principale: proceduri civile, prin cererea unui creditor, și proceduri penale, atunci când procurorii iau măsuri pentru a recupera prejudiciul cauzat de o infracțiune. Chiar dacă bunul este ipotecat sau se află în coproprietate, legea permite indisponibilizarea lui.
În dreptul civil, ipoteca este un drept real de garanție care îi dă creditorului ipotecar puterea de a urmări imobilul indiferent în ce mâini ajunge și de a-și recupera banii din valoarea lui. Dreptul de ipotecă devine opozabil tuturor doar după înscrierea în cartea funciară. Sechestrul, pe de altă parte, este o măsură temporară prin care bunurile sunt blocate, fiind folosit pentru a garanta executarea unor datorii sau pentru a rezerva valoarea bunului până la finalizarea unei proceduri. Acest sechestru poate fi dispus și atunci când imobilul este ipotecat.
Cum se aplică sechestrul asupra unui bun deja ipotecat
Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat în 2018, printr-o decizie obligatorie, că un sechestru penal nu împiedică un creditor ipotecar să își recupereze banii prin executare silită, dacă dreptul de ipotecă a fost înscris înainte de aplicarea sechestrului. Cu alte cuvinte, sechestrul nu anulează și nu amână executarea silită, dar face ca suma obținută după vânzare să fie blocată pentru a fi distribuită conform ordinii de prioritate stabilite prin lege.
În cazul în care se vinde un imobil asupra căruia există și ipotecă, și sechestru penal, creditorul ipotecar își recuperează primul creanța. Abia după ce datoria acestuia a fost plătită din prețul obținut se analizează dacă există un rest de sumă care poate fi folosit pentru a acoperi prejudicii sau alte datorii rezultate din cauze penale ori civile. Astfel, prioritatea este întotdeauna respectată.
Ce înseamnă acest lucru pentru proprietarii de locuințe
Chiar dacă ești coproprietar și imobilul este comun, el poate fi indisponibilizat. Sechestrul se poate aplica atât în cazuri penale, cât și în litigii civile atunci când există riscul ca bunul să fie înstrăinat sau folosit pentru a ascunde datoriile. Pe durata sechestrului, nu ai voie să vinzi, să donezi sau să ipotechezi bunul respectiv, iar în unele cazuri acesta poate fi ulterior valorificat prin executare silită.
Este important de știut că instanța penală nu decide ordinea de prioritate între creditori și nu poate condiționa executarea de ridicarea sechestrului. Tot ce face această măsură este să înghețe situația bunului pentru a nu fi pierdut din patrimoniul celui urmărit.
Pe scurt, chiar dacă un apartament sau o casă sunt ipotecate, ele pot fi puse sub sechestru. Dacă există datorii mari sau un dosar penal, măsura se aplică pentru a garanta recuperarea prejudiciilor, iar în caz de valorificare, primul creditor își primește partea, iar ce rămâne se distribuie celorlalți, conform Legal Badger.