Cum știi dacă te-a verificat cineva la Poliție, cine este responsabil. Când este ilegal și ce poți face în legătură cu asta

În România, accesul la bazele de date ale Poliției este strict reglementat. Chiar dacă mai multe instituții publice au acces tehnic, fiecare interogare trebuie să aibă un temei legal, să fie legată de o lucrare în derulare și să fie jurnalizată. Cu alte cuvinte, „simplă verificare” din curiozitate nu există în litera legii. Iar dacă vrei să afli cine, când și de ce ți-a consultat fișa, poți cere oficial logurile de acces și poți obține un răspuns nominal, cu dată și motiv invocat.

În practică, asta înseamnă două planuri: pe de o parte, dreptul tău de a accesa informațiile despre prelucrările făcute asupra datelor tale, pe de altă parte, obligația instituțiilor de a documenta fiecare acces și de a răspunde în termen. Dacă rezultă că verificarea a fost nejustificată, ai la îndemână remedii administrative, contravenționale și penale împotriva persoanei și/sau instituției implicate.

Cine are voie să te verifice și cine răspunde

Polițiștii pot accesa datele tale numai în legătură cu o lucrare concretă: contravenții sau infracțiuni rutiere, cercetări după un accident, activități procedurale, verificări la frontieră ori alte situații prevăzute de lege. Accesul poate exista și pentru alte autorități (instanțe, jandarmerie, organe de cercetare penală), dar tot cu justificare clară. Fiecare interogare se înregistrează, astfel încât se poate vedea cine a intrat, când și ce a consultat.

Responsabilitatea este dublă: instituțională (operatorul de date – aici IGPR – trebuie să asigure legalitatea prelucrării și jurnalizarea) și individuală (funcționarul răspunde pentru accesul fără temei). Ghidurile Poliției Române privind protecția datelor explică pe scurt ce drepturi ai și cum se exercită, inclusiv dreptul de acces la înregistrările prelucrărilor.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Cum afli dacă ai fost verificat, pas cu pas

Depui o solicitare de acces în baza art. 15 din GDPR către operatorul de date – în acest caz, Inspectoratul General al Poliției Române. Cere explicit „jurnalul/logul de accesări” aferent datelor tale, pe o perioadă definită (de exemplu, ultimele 12 luni): numele/identificatorul persoanei care a accesat, data/ora, temeiul juridic și scopul. Atașezi o dovadă de identitate și datele de contact. IGPR are obligația să răspundă fără întârzieri nejustificate, în maximum o lună, cu posibilitate de prelungire justificată.

Dacă ai nevoie de un format gata de folosit, te ajuți de modelele publice de cereri pentru dreptul de acces puse la dispoziție de autoritatea de protecție a datelor. Chiar dacă modelele sunt generice, le poți adapta pentru a cere expres logurile din sistemele Poliției. Ține evidența numărului de înregistrare al cererii, pentru a urmări termenul de răspuns.

În paralel, dacă bănuiești un acces abuziv recent (de pildă, după un conflict personal cu un funcționar), include în cerere contextul și intervalul exact, pentru a reduce ambiguitățile. În răspuns ar trebui să regăsești nu doar existența sau inexistența prelucrărilor, ci și metadatele minime ale interogărilor, suficiente ca să poți continua demersurile dacă verificarea a fost nelegală.

Când devine ilegal și ce poți face

Accesul fără drept la un sistem informatic este infracțiune în Codul penal. Dacă cineva a intrat în bazele de date fără temei legal ori în scopuri personale, fapta se pedepsește penal, cu agravante când sistemul are acces restricționat. În funcție de situație, pot fi incidente și alte infracțiuni legate de abuz în serviciu sau de protecția datelor.

Pe componenta de protecția datelor, poți sesiza Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor (ANSPDCP). Plângerea se poate depune online și vizează operatorul de date (instituția), pentru prelucare nelegală sau nerespectarea drepturilor tale. În paralel, poți înainta o plângere penală la parchet împotriva persoanei care a accesat fără drept, folosind logurile primite ca probă. Dacă instituția îți confirmă accesul nejustificat, cere declanșarea unei anchete interne și informarea ta asupra măsurilor dispuse.

Dacă nu primești răspuns la cererea pe art. 15 în termenul legal sau răspunsul e incomplet, ai două opțiuni: te adresezi ANSPDCP pentru nerespectarea GDPR și formulezi acțiune în instanță pentru obligarea operatorului la furnizarea informațiilor. În plus, poți solicita despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral suferit ca urmare a prelucrării ilegale. Iar ca regulă de bun-simț, nu ignora indiciile: dacă primești semnale că datele despre amenzile, istoricul sau mașina ta „circulă” în afara unui dosar sau control, cere imediat logurile, tocmai ca să nu se piardă urmele.

În esență, mecanismul este clar: tu soliciți acces la evidențele interogărilor, instituția trebuie să răspundă, iar dacă apare un acces fără temei, ai pârghii administrative și penale pentru a sancționa abuzul. Faptul că interogările sunt jurnalizate te ajută să transformi o suspiciune într-o verificare documentată, cu nume, dată și motiv, conform ProMotor.